Primul centru naţional de conferinţe din România ar putea apărea la Sibiu, în Piaţa Unirii şi Cazarma 90. Aici vor fi găzduite şi trei săli de spectacole şi trei de repetiţii pentru Teatrul Naţional „Radu Stanca”.
Viziunile locale asupra viitorului centrului de conferinţe duc la o posibilă apariţie a primului centru naţional de conferinţe din România, spune Iohannis. Zilele Arhitecturii de la Sibiu au readus în discuţie subiectul construirii centrului de conferinţe mult asteptat şi dorit atât de administraţia locală, cât şi de oficialii Teatrului Naţional „Radu Stanca”. Ideea concursului de proiecte a semănat speranţa ca unul dintre cei prezenţi la eveniment vor găsi o soluţie care să redea Sibiului construcţia dorită. Deşi oficialităţile spun că modul în care va arăta noua construcţie a Sibiul ţine de arhitecţi, ideile despre ceea ce ar trebui să funcţioneze aici nu lipsesc. Săli de conferinţă, spaţii de repetiţii şi de joc pentru teatru, spaţii pentru centre comerciale, dar şi parcare subterană. Aşa ar arăta centrul, în viziunea edilului şef al Sibiului, Klaus Iohannis, şi a directorului teatrului, Constantin Chiriac. Toate îmbinate cu stil şi îndrăzneală, astfel încât noua construcţie să devină ea, însăşi, o atracţie turistică.
Soluţie de viitor
Iohannis îşi doreşte ca paşii pentru crearea centrului de conferinţe să fie asemănători celor realizării Filarmonicii din Luxemburg. El este de părere că alegerea designului le aparţine, în totalitate, arhitecţilor, mai ales din cauza zonei dificile în care ar urma să fie amplasat edificiul. Acesta se va preta la spaţii generoase şi aranjate astfel încât închirierea Casei de Cultură a Sindicatelor să nu mai fie o primă opţiune atunci când vine vorba de evenimente mari. „Cum trebuie să arate este, după părerea noastră, treaba arhitecţilor şi a acelui concurs de arhitectură care probabil că, dacă este bine gândit, va aduce rezultatele dorite. Este cunoscută şi evidentă nevoia extinderii teatrului sau a unui sediu nou pentru teatru. Există şi alte instituţii care ar dori să aibă acces la un spaţiu generos, chiar şi ocazional. Dacă reuşim să invităm vreodată opera din Viena, noi nu avem un spaţiu unde să punem în scena o operă. Ceea ce există acum este Casa de Cultură, care este o soluţie de compromis, foarte slabă”, crede edilul-şef.
Unic în România
Pe lângă întrebuinţarea spaţiilor de care multe instituţii culturale au nevoie, Sibiul ar putea să ajungă primul oraş din România cu un centru de conferinţe de o asemenea anvergură. „Sibiul este un oraş turistic, însă turismul este o parte economică încă în creştere. Momentan, Sibiul este foarte atractiv pentru turismul cultural. Acest turism este un turism de nişă şi suntem în competiţie cu multe oraşe, în special din Europa. Sibiul are o mare şansă să devină centrul naţional pentru conferinţe. Nu există niciunde în ţară un oraş care a construit o infrastructură destinată conferinţelor. Ar fi o combinaţie foarte bună, centru de conferinţe şi spaţiu pentru teatru în Cazarma 90 şi Piaţa Teatrului”, susţine Iohannis.
Mall central?
Un real succes, în viziunea primarului Sibiului, al celor care vor reuşi să proiecteze clădirea centrului de conferinţe de la Sibiu ar fi o dublă funcţionalitate: un loc în care cele mai importante evenimente să aibă loc, dar şi o atracţie turistică. O posibilă completare a activităţii care ar urma să aibă loc în spaţiile centrului comercial ar fi cea de comerţ, un proiect controversat deja de şase ani. Administraţia locală speră ca ideea propusă de Ordinul Arhitecţilor şi fundaţia Heritas să aibă o finalitate bună: cel puţin unul dintre proiectele propuse să poată fi pus în practică. Asta mai implică şi o finanţare pentru care nimeni nu poate face acum un calcul. Cert este că, potrivit primarului Iohannis, lucrările ar putea începe cel mai curând în 2016.
Săli moderne
Obligaţi să iasă din sala de spectacole, oficialii teatrului sunt primii care resimt greutatea găsirii unor spaţii de joc. Spectacole ca „Faust”, „Lulu” sau „Don Juan se întoarce din război” sunt doar câteva din punerile în scenă pentru care teatrul sibian ar trebui să găsească găzduire. „O sală de 500 de locuri poate să fie o sală foarte bună pentru ceea ce înseamnă spectacol curent. O altă de 350 de locuri şi o altă sală experimentală de 150 de locuri, plus câte un spaţiu de repetiţii cu aceleaşi dotări. Posibilitatea de a transforma din toate trei sălile o sală mult mai generoasă”, îşi doreşte directorul Chiriac. La ultimul nivel al construcţiei ar putea ca spaţiul să fie destinat evenimentelor din agenda culturală, astfel încât aceasta să continue şi iarna, mai crede el.
Sergiu NISTOR | comisar UNESCO
„Teatrul contemporan este o trăsătură importantă, o altă valoare a Sibiului. Teatrul fără libertate, democraţie nu există. Succesele teatrului din Sibiu nu sunt numai rodul unei calităţi a echipei teatrale, ci şi a unor valori pe care spectatorii le împărtăşesc.”
