Stresul prelungit poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre mentale și fizice, ducând uneori la ceea ce este cunoscut popular drept „cădere nervoasă”, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: pexels.com
Deși nu este un termen medical oficial, o cădere nervoasă reprezintă o reacție copleșitoare la stres care poate perturba semnificativ viața de zi cu zi.
Căderea nervoasă: 9 semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignori
Dr. Erin Engle, profesor asistent de psihologie medicală în psihiatrie la Columbia University Medical Center, explică: „Corpurile și mințile noastre răspund la stres în moduri diferite. Problemele apar atunci când acel factor de stres este continuu și persistent, iar resursele de adaptare ale persoanei sunt copleșite”, conform Health.
Experții au identificat nouă semne principale care pot indica o posibilă cădere nervoasă:
Anxietate și depresie: Acestea sunt reacții comune la stresul prelungit. Anxietatea se manifestă prin sentimente de teamă, frică și nervozitate, în timp ce depresia poate provoca tristețe persistentă, sentimente de vinovăție și lipsă de speranță.
Ceață cerebrală: Stresul poate afecta funcțiile cognitive, ducând la dificultăți de concentrare, probleme de memorie și dezorientare. Dr. Engle adaugă că pot apărea și dificultăți în rezolvarea problemelor și luarea deciziilor.
Modificări ale tiparelor de somn: Unele persoane pot dezvolta insomnie, în timp ce altele pot dormi excesiv. Un studiu din 2014 a arătat că persoanele care dorm mai mult de 10 ore pe zi sunt mai predispuse la probleme de sănătate mintală.
Oboseală cronică: Cercetătorii au identificat o condiție numită tulburare de epuizare legată de stres, caracterizată prin oboseală emoțională și fizică intensă.
Sentimentul de neajutorare: În timp ce anxietatea temporară este normală în situații stresante, sentimentul persistent de disperare poate semnala o criză de sănătate mintală.
Iritabilitate crescută: Nivelurile ridicate de cortizol, hormonul stresului, pot intensifica sentimentele de furie și iritabilitate.
Modificări ale apetitului: Stresul poate duce la pierderea poftei de mâncare sau, dimpotrivă, la consumul excesiv de alimente nesănătoase.
Probleme de respirație: Dificultățile de respirație sunt adesea asociate cu atacurile de panică, care pot apărea în perioade de stres intens.
Plâns incontrolabil și cădere emoțională: Episoadele frecvente de plâns pot fi un semn al stresului copleșitor.
Dr. Engle subliniază importanța auto-îngrijirii în gestionarea stresului. Aceasta include consumul de mese sănătoase, exerciții fizice regulate, un somn adecvat și practicarea tehnicilor de relaxare precum meditația sau yoga.
De la anxietate la epuizare: Semnele ascunse ale unei căderi nervoase
Experții recomandă consultarea unui specialist în sănătate mintală dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni și interferează cu activitățile zilnice. „Să ceri ajutor este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face”, afirmă Dr. Engle.
În cazuri severe, când apar gânduri de auto-vătămare sau un consum excesiv de alcool sau droguri, se impune solicitarea imediată de asistență medicală.
În concluzie, recunoașterea acestor semne și căutarea ajutorului profesionist la timp sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a stresului și prevenirea unei căderi nervoase. Sănătatea mintală este la fel de importantă ca cea fizică, iar îngrijirea ei trebuie să fie o prioritate în viața noastră de zi cu zi.
