Sâmbătă, 21 decembrie, este ziua cu cea mai scurtă durată de lumină din an și noaptea cea mai lungă. Momentul este cunoscut drept solstițiu de iarnă și marchează din punct de vedere astronomic începutul acestui anotimp.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
Deși iarna meteorologică a început la 1 decembrie, solstițiul este momentul precis în care, simbolic, noaptea este mai lungă decât de obicei, scrie Monitorul de Cluj.
Cum se explică solstițiul și echinocțiul
Solstiţiile şi echinocţiile au loc deoarece axa de rotaţie a Pământului este înclinată cu 23,4 grade în raport cu orbita Pământului în jurul Soarelui. Această înclinare determină anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordică şi cea sudică nu primesc cantități egale de lumină solară pe parcursul unui an.
În ziua solstițiului, soarele luminează cerul mai puțin de nouă ore, în timp ce noaptea depășește 15 ore. Este punctul de cotitură al anului, iar de acum, zilele vor începe treptat să se lungească.
Fenomenul este specific emisferei nordice, în timp ce, în emisfera sudică, se produce solstițiul de vară.
De ce „stă Soarele pe loc”?
Denumirea de solstițiu vine din expresia latină „soare nemișcat”. Explicația ține de înclinarea axei Pământului, care face ca Soarele să atingă, în această perioadă, cea mai joasă poziție pe cer. De aici rezultă diferențele dintre durata zilei și a nopții și succesiunea anotimpurilor.
„Se întoarce Soarele”
În tradiția populară românească, solstițiul de iarnă este cunoscut drept momentul în care „se întoarce Soarele”. Se spune că, odată cu această noapte, întunericul începe să piardă puterea, iar lumina să câștige, încet, teren.
O veche credință spune că este bine să aprinzi o lumânare sau o candelă care să ardă până dimineața, ca semn de protecție și noroc.
