În noaptea de Anul Nou, tradiția populară spune că se deschid cerurile şi vorbesc animalele
Specialiștii Muzeului ASTRA din Sibiu au cules o mulțime de obiceiuri, datini și superstiții legate de această perioadă. Astfel, în popor se spune că, pe 31 decembrie, dacă este senin, anul va fi secetos. Dacă este înnorat, anul va fi ploios, iar dacă este lună plină, va fi an mănos. Odată cu „îngropatul anului vechi“, se joacă „Vergelul“ şi alte practici de aflare a ursitului, se ascunde furca, pentru ca oamenii să nu fie muşcaţi de şarpe, se petrece cu mâncare şi băutură (carne de porc, fiindcă „merge înainte”, peşte, fiindcă este vioi, dar nu și pasăre, „că scurmă înapoi”). Seara se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse. Copiii colindă cu „pluguşorul“, „sorcova“, „țiganii cu capra“, ţurca sau vasilca. În Mărginimea Sibiului, ceata junilor aduce un „sicriu“ cu zdrenţe şi îl arde în piaţa satului, în chiotele mulţimii, ca simbol al „îngropării anului“.
Anul Nou
1 ianuarie este „Sân-Văsâi“. Dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe. În dimineaţa de Anul Nou, oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă. Se merge cu „Pluguşorul”, „Vasilca”, „Sorcova”, „Semănatul”, „Dezlegatul anului”, se face „Masa Moaşei”. Oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli, ca să le meargă bine peste an. Se petrece, se mănâncă preparate din porc, dar nu și carne de pasăre.
Boboteaza
Următoarea mare sărbătoare este pe 6 ianuarie, respectiv Botezul Domnului sau Iordanul. Atunci, se ţine slujba la apă curgătoare; se sfinţesc apele, iar popa aruncă crucea în apă; cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani. Oamenii se scaldă şi se stropesc cu apă să fie sănătoşi.Două săptămâni nu se spală cămăşi, pentru că sunt apele sfinţite. Se înconjoară casa, afumând-o cu o petică aprinsă, ca să fie apărată de şerpi. Nu se mai colindă. Mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască. Dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate; dacă plouă, e iarnă lungă; se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie; dacă e cald, vine ger. Cu o zi înainte, e Ziua Crucii, iar preotul merge „cu Iordanul” prin sat și este omenit în fiecare casă, iar fetele fură busuioc, ca să-şi viseze ursitul. Și în această zi, se spune că sse deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele.
