Vizita în Moldova făcută de o delegație a Parlamentului European, în actualul context tensionat, ca semnal puternic de susținere europeană, se încheie cu o concluzie clară: Moldova are nevoie de ajutor concret, acum, nu de vorbe. Acest sprijin trebuie să fie atât de ordin financiar, cât și în garanții de securitate și o foaie de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană în acord cu realitățile economice și sociale din Moldova. Birocrația europeană trebuie să își găsească mecanismele de flexibilitate pentru a face față acestei provocări pentru a schimba soarta Republicii Moldova.
Delegația europarlamentarilor, din care a făcut parte și Nicu Ștefănuță (Renew Europe), a avut o serie de întâlniri cu oficiali moldoveni, inclusiv cu premierul recent numit în funcție, Dorin Recean. În baza datelor adunate din aceste discuții s-a conturat un plan pe termen scurt și mediu pentru susținerea Moldovei. În rezumat, ajutorul de care are nevoie Moldova acum ar trebui să arate așa:
- Sprijin financiar
În calitate de Raportor General al Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2023, Nicu Ștefănuță, a obținut 210 milioane euro în plus pentru Moldova, din care 65 milioane euro merg direct pentru nevoile energetice ale țării. În total, anul acesta, Moldova va primi fonduri europene în valoare de peste 1 miliard euro. Dar, nevoia reală, financiară, este de patru ori mai mare.
- Investiții
În actualul context geopolitic, cu război la graniță, Moldova nu este o piață atractivă. Dar, producătorii moldoveni, care și-au arătat valoarea prin produsele pe care au reușit, deja, să le exporte, au nevoie de susținere mai ales într-un astfel de moment. Investițiile pot să asigure independența de care Modova are atâta nevoie, iar Uniunea Europeană poate să fie în acest proces intermediarul care vine cu garanțiile suplimentare pentru dezvoltarea economică.
- Implementare reforme în vederea aderării la Uniunea Europeană
Moldova poate ieși din sărăcie dacă Uniunea europeană dă dovadă de flexibilitate și îngăduință în ceea ce privește acquisul comunitar pentru că în acest moment, spre exemplu, mare parte dintre exportaorii moldoveni nu au cum să se conformeze regulilor pe care Uniunea le exersează și implementează, deja, de ani buni.
- Sprijin constant
Cetățenii moldoveni au nevoie să audă, constant, că Uniunea Europeană și România oferă sprijinul de care au nevoie. Discursurile care dezbină sunt la fel de periculoase precum gloanțele și obuzele care cad în Ucraina.
- Plan pe termen lung
Moldova a făcut în 1990 o alegere dificilă: neutralitatea. În actualul context, această decizie poate fi oricând reevaluată, iar România și Uniunea Europeană au obligația de a fi pregătite pentru orice evoluție în acest subiect.
“Trebuie, dincolo de vorbe mari și declarații de iubire ca România să fie alături de Moldova în ceasul cel mai greu al existenței sale. Moldova efectiv depinde de Europa. Este o luptă între viață și moarte pentru sufletul și viitorul acestei națiuni.”, Nicu Ștefănută, europarlamentar.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a adresat, înaintea vizitei la Chișinău, pe 15 februarie, o scrisoare deschisă pentru șeful diplomației europene, Joseph Borrell, în care solicita urgentarea spijinului pentru Moldova. Scrisoarea a fost semnată de alți 112 europarlamentari.
