Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) este negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene al anului 2023. În această calitate, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Rerurse Umane, Johannes Hahn.
În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.
Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.
„Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.
Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.
“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.