Anul 2023 s-a încheiat fără niciun kilometru nou de cale ferată reabilitată la viteză de circulație de 160 km/h. Lucrările existente se desfășoară lent, iar doar întârzierile ajung să dureze cât întreg termenul de execuție.
FOTO: Facebook/ CFR Infrastructură
În 2023 nu a fost recepționat nici măcar un kilometru de cale ferată reconstruită la maxim 160 km/h, scrie Monitorul de Cluj.
Asociația Pro Infrastructură arată că, dacă în cazul autostrăzilor, România a bifat anul trecut borna de 1.000 de kilometri recepționați, în sectorul feroviar, progresele sunt modeste, iar cei 100 de kilometri de căi ferate modernizate, promiși de CFR, s-au mutat pe 2024.
„Retrospectiva feroviară 2023: un an obișnuit… de slab.
La începutul anului CFR se lăuda la ClubFeroviar cu «100 kilometri recepționați, mai mulți decât la autostrăzi». Și noi am sperat că la sfârșitul exercițiului european de finanțare POIM 2014-2020 se va face un ultim efort de absorbție. Dar absorbția s-a făcut pe rutier, ca de obicei, iar CFR a recepționat în 2023 ZERO kilometri de cale ferată reconstruită la maxim 160 km/h. Evident, cei 100 km promiși s-au mutat pe 2024”, arată Asociația Pro Infrastructură.
Loturi semnate în urmă cu șase ani au ajuns la doar 20-25% stadiu fizic.
„Dacă pe rutier s-a depășit borna de 1000 kilometri de drumuri rapide, România rămâne cu doar 570 km de cale ferată reconstruită, din care cam 470 km permit circulația cu 140-160 km/h, iar cele mai mici viteze pe liniile reabilitate sunt 80-90 km/h pe 48 km între Comarnic și Predeal. Pe coridorul principal (Constanța-Curtici, 850 km) se mai află în reconstrucție loturi de 253 km. Dintre acestea, patru au trecut de 6 ani (!) vechime iar cele mai «tinere», semnate în 2020, au ajuns la… 20-25% stadiu fizic”, mai arată cei de la Asociația Pro Infrastructură.
„Ritm de melc” pe șantierele feroviare
Pe șantierele feroviare, ritmul de lucru este de trei până la șase ori mai lent decât pe autostrăzi, cu un avans mediu lunar de doar 0,5-1%.
„Așadar în loc de un sprint final în 2023 am avut un an obișnuit pe șantierele feroviare, adică ritm de melc. Din stadiile procentuale publicate de CFR în noiembrie 2022 si noiembrie 2023, reiese cam 1% avans mediu lunar la proiectele care merg «bine» și sub 0,5% pe lună la cele care merg mai prost. Dacă la autostrăzi avem un ritm mediu de ~3% lunar, procentul feroviar maxim de 1% lunar înseamnă minim 100 de luni de execuție, față de cele 36 pe care e semnat contractul, adică 64 de luni întârziere. Nu este ceva nou la CFR: din 5 tronsoane finalizate între Sighișoara și Simeria (2011-2020), întârzierile au măsurat între 46 și 78 de luni, adică între 4 și 6 ani jumătate. CFR amână termenele estimate de la un raport trimestrial la altul pe măsură ce inginerul FIDIC certifică noi zile de extensie din vina autorităților”, mai atrag atenția reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.
Un singur tren nou a ajuns în țară în 2023
Alt capitol care lasă de dorit este materialul rulant nou: în 2023, un singur tren nou a ajuns în țară, iar momentan este în teste.
„Nici la materialul rulant nu stăm mai bine cu absorbția fondurilor europene: din zecile de trenuri InterRegio și Regio pe care Uniunea Europeană s-a angajat să ni le plătească pe POIM 2014-2020, un singur tren a ajuns în țară și nici acela nu a putut fi recepționat la timp, fiind momentan în teste! Ce va fi în 2024? La performanțele de până acum nu ne putem aștepta la minuni”, mai arată Asociația Pro Infrastructură.
Veștile nu sunt deloc îmbucurătoare pentru clujeni, în contextul în care anul acesta marchează începerea lucrărilor pentru electrificarea căii ferate Cluj-Oradea, care presupune întreruperea completă a circulației rutiere pe mai multe porțiuni și transferul pe cale rutieră între stații.
