De aproape șapte decenii țese ie mândră, dar încă vorbește cu lumină în ochi și bucurie în suflet despre pasiunea ei! Silvia Tecoanță, din Alțâna, este cea mai în vârstă creatoare de țesături populare tradiționale din județul Sibiu. Duminică sărbătorim Ziua Internațională a Iei, iar Mesagerul de Sibiu vă spune povestea cusută cu fir de mătase a iei sibiene.
Numită și cămașă cu altiță, ia a devenit, cu siguranță, cea mai cunoscută și în același timp cea mai reprezentativă piesă a costumului popular tradițional românesc. Apărută probabil încă din perioada culturii Cucuteni, ia este o piesă vestimentară realizată complet manual, pe pânză de bumbac sau borangic, cu broderii ample și bogate în culori, având adesea aplicații de mătase, paiete sau mărgele.
Dacă la început erau simple piese de îmbrăcăminte, cu timpul iile au devenit giuvaiere de zestre oferite moștenire din generație în generație. Fiind lucrate pe o perioadă de până la câteva luni de zile, adaptate astfel încât să corespundă vârstei, ocaziei, precum și statutului social al femeii care urma să o poarte, ia era de multe ori realizată în mare taină, astfel încât povestea spusă cu ajutorul acului de cusut să nu fie o sursă de inspirație pentru nici o altă frumoasă din sat.
Croiala unei astfel de piese vestimentare sugerează forma unei cruci și e prevăzută cu mâneci largi și o deschizătură în partea de sus, numită și „gura“ iei. Firele folosite pentru țesut sunt întotdeauna de bumbac sau de mătase, în culori asortate, cu teme reprezentative zonelor și totodată cu influențe din istoria și cultura fiecărei zone a țării.
Povestea iei sibiene
Silvia Tecoanță din Alțâna, cea mai în vârstă creatoare de țesături populare tradiționale din județul Sibiu, vorbește cu lumină în ochi și bucurie în suflet ori de câte ori este întrebată despre pasiunea ei de o viață și totodată de frumusețea iilor care ies din mâna ei. Premiată la Cotroceni chiar de președintele Klaus Iohannis cu medalia Serviciul Credincios, tanti Silvia ne-a dezvăluit că ia tradițională cusută cu mâna până la cel mai mic detaliu este specială, atât datorită simplității ei, a combinațiilor elegante de negru, alb și auriu, precum și datorită atenției acordate ficărui fir, punct sau cheiță. Furând meseria de la mamă și bunică, s-a așezat în fața războiului de țesut încă de la vârsta de 7 ani. Dacă la început țesea doar covoare și preșuri, rând pe rând s-a lăsat fermecată de frumusețea, complexitatea și farmecul iilor. Simțea că și ea poată să facă la fel de bine și chiar să le depășească pe celelalte țesătoare, motiv pentru care a ajuns să fie cea mai pricepută țesătoare din sat și, totodată, să coasă cele mai frumoase bluze tradiționale ale Văii Hârtibaciului.
Până în ziua de astăzi, păstrează de la mama ei, iar aceasta de la bunica ei, obiecte tradiționale cu o vechime de peste 100 de ani. Din mâinile sale dibace au ieșit, de-a lungul peste celor 70 de ani de activitate, nu doar ii, ci și trăistuțe de duminică, de hotar, fețe de masă, lenjerii de pat, crătințe sau cămăși bărbătești. Motivele ornamentale folosite în zonă sunt prescura, steaua, cruciulițele, ochiul și sprânceana, vârtelnița, potcoava, bujorul, cocorii, păianjenul, firicile sau dungulițele. Deși a admirat motivele folosite de săsoaice la cămășile lor și nu-i displac nici decorațiunile iilor din alte județe, doamna Tecoanță jură cu mâna pe inimă că ia de la Sibiu este cea mai frumoasă.
Tanti Silvia mai spune că uneori e nevoie de mult prea mult timp pentru realizarea unei ii prețioase, pasiunea, dăruirea și valoarea în timp a acesteia neregăsindu-se niciodată în prețul final. Acesta este, cel mai probabil, motivul pentru care ucenicii pe care i-a avut de-a lungul anilor nu au putut să îi urmeze calea. În timp, munca i-a fost recunoscută și răsplătită la expoziții și târguri de creație populară, susținute atât în țară, cât și în străinătate.
Muzeul ASTRA celebrează ia și bogăția
Muzeul ASTRA îi cheamă pe toți sibienii la sărbătoare și petrecere în cel mai elegant sfârșit de săptămână al acestei veri, cu prilejul Zilei Universale a Iei. Astfel, porțile muzeului vor deschise din zori până în seară, pentru ateliere de țesut, o expoziție a celor mai frumoase ii aflate în patrimoniul instituției, concerte și petrecerea de Sânziene.
Duminică, vizitatorii îmbrăcați tradițional vor avea parte de intrare gratuită în Muzeul în aer liber. „Din programul ediției din acest an nu o să lipsească un târg de meșteri, ateliere pentru cei mari și cei mici, plimbări în ie cu cele mai «Cochete Biciclete», picnic în ie, concerte de muzică populară și rock (trupele Bucovina și Bucium), concursul «Cea mai frumoasă IE. Salvează o IE, salvează un strop de RomânIE», ateliere de consiliere: «Grijește-ți IA», atelier de broderie săsească, dar și o horă de Sânziene. Evenimentul își propune conștientizarea importanței iei ca piesă vestimentară care conferă identitate și unicitate românilor în lume, prin familiarizarea vizitatorilor cu elementele caracteristice asociate iei sau costumului popular“, explică Dana Bercu, șef de secție la Muzeul Civilizației Tradiționale ASTRA.
Sărbătoarea iei și a portului la Sadu
Duminică, 24 iunie, la Sadu va avea loc „Sărbătoarea Iei şi a Portului Popular“, ediţia a II-a. „Având în vedere că este anul în care se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea României Mari, vom avea o ediţie naţională, la care vor participa comunităţi din diferite zone ale ţării. Ne bucurăm de sprijinul, susţinerea şi participarea doamnei Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunităţii «La blouse roumaine» şi iniţiatoarea proiectului Ziua Universală a Iei. În cadrul acestui eveniment, dorim să subliniem importanţa iei şi a portului popular românesc autentic, ca element definitoriu pentru cultura naţională, şi să atragem atenţia asupra vulgarizării iei naţionale prin comercializarea şi purtarea unor replici care nu au de a face cu tradiţia şi cultura românească. Portul popular românesc este un bun naţional pe care trebuie să îl protejăm şi să îl promovăm nealterat“, a apreciat Valentin Dumitru Ioan Ivan, primarul comunei Sadu.
Evenimentul va începe la ora 12, cu o paradă de Călăraşi de Sadu, parada iei şi a portului popular, concursul „Cea mai frumoasă ie“, un concurs de joc popular și un spectacol artistic susţinut de comunităţile participante. „Comunitatea din Sadu s-a remarcat de-a lungul timpului prin păstrarea şi promovarea tradiţiilor locale, considerăm că este de datoria noastră să promovăm ia naţională autentică şi să încurajăm promovarea ei ca bun naţional şi ca element de identitate naţională şi locală“, a conchis Ivan.
PROGRAM ZIUA UNIVERSALĂ A IEI
Ediția a V-a, 22-24 iunie
VINERI, 22 IUNIE
Târgul de ţară
09:00 – 12:00, Sosirea participanților și amenajarea standurilor
12:00 –19:00, Târg de ii și obiecte tradiționale și design de inspirație tradițională
12:00 – 19:00, Hai să țesem împreună cel mai lung tricolor românesc!
12:00 – 19:00, Expoziția 100 de ani cusuţi în costumul naţional din Mărginimea Sibiului
16:00 – 18:00, Ora de joacă în muzeu
Casa Artelor
17:00 – Vernisaj Ia Aievea și deschiderea oficială a evenimentului
SÂMBĂTĂ, 23 IUNIE
Târgul de ţară
10:00 – 20:00, Târg de ii și obiecte tradiționale și design de inspirație tradițională, ateliere interactive
10:00 – 20:00, Hai să țesem împreună cel mai lung tricolor românesc!
10:00 – 20:00, Expoziția 100 de ani cusuţi în costumul naţional din Mărginimea Sibiului
10:00 – 12:00, 16:00 – 19:00, Ora de joacă în muzeu
10:00 – 19:00, Concurs Cea mai frumoasă IE. Salvează o IE, salvează un strop de RomânIE – Înscrieri
15:00 – 19:00, Tradiții culinare din Țara Oltului. Noul Român, Arpașu de Jos, județul Sibiu
16:00 – 18:00, Ateliere de consiliere: Grijește-ți IA
17:00 – 19:00, Plimbare în IE cu Biciclete Cochete pe traseul Piața Mică- Muzeul în aer liber; Picnic
18:00 – 19:00, Școala de Dans Ioan Macrea
19:00 – 21:00, Concurs Cea mai frumoasă IE. Salvează o IE, salvează un strop de RomânIE – Premierea
21:30 – 00:00, Concert BUCIUM şi BUCOVINA
Gospodărie de împletitor de paie, Cisnădioara
11:00 – 14:00, Atelier de broderie săsească
Ateliere de consiliere: Grijește-ți IA
DUMINICĂ, 24 IUNIE
Târgul de ţară
10:00 – 18:00, Târg de ii și obiecte tradiționale și design de inspirație tradițională, ateliere interactive
10:00 – 18:00, Hai să țesem împreună cel mai lung tricolor românesc!
10:00 – 18:00, Expoziția 100 de ani cusuţi în costumul naţional din Mărginimea Sibiului
10:00 – 16:00, Ateliere de consiliere: Grijește-ți IA
10:00 – 12:00; 16:00 – 18:00, Ora de joacă în muzeu
Biserica din Bezded
10:00 – 12:00, Sfânta Liturghie
12:00 – 13:00, Hora de Sânziene cu Ansamblul Veselijah
Scena de pe lac
14:00 – 15:00, Școala de Dans Ioan Macrea; Ansamblul Datina din Tălmaciu
Text: Viorica MAIER, Cosmin PAL
Foto: Mihai COLIBABA / arhiva Mesagerul de Sibiu