Masa rotundă organizată sâmbătă de USR Sibiu, dedicată Codului Patrimoniului Cultural s-a bucurat de prezența unor specialiști sibieni de renume, care într-un viu dialog au transmis îngrijorările lor cu privire la viitorul protejării bunurilor de patrimoniu. Subiectele discuției s-au concentrat pe istoria legislației și a incoerenței în reglementarea domeniului, dar și pe omisiunile sau interpretările unor articole din proiectul de lege supus transparenței pe pagina Ministerului Culturii, au transmis reprezentanții USR Sibiu.
Organizatorul evenimentului, Cătălin Teniță, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, s-a referit la dimensiunea culturală a societății actuale, care la Sibiu se face simțită mai pregnant. În următoarea perioadă categoriile profesionale din domeniul patrimoniului, oameni de artă, arheologi, muzeografi, arhitecți și colecționari vor transmite spre Ministerul Culturii, dar și spre parlamentari puncte de vedere profesionale și argumente pentru a fi considerate în forma finală a Codului Patrimoniului. În luările de cuvânt experții au subliniat unele prevederi contradictorii cu alte norme, lacune și posibile efecte nedorite, dacă în elaborarea documentului nu vor fi corectate sau precizate noțiuni și responsabilități.
Invitații s-au referit la nevoia unui echilibru onest și asumat din partea autorităților publice și comunităților față de patrimoniul construit și viziunea de integrare în dimensiunea economică.
Prof.univ.dr.Ioan Țiplic a atras atenția asupra eliminării celei mai importante instituții, Academia Română din ecuația codificării, astfel cercetătorii nu vor putea participa la studii de specialitate și, mai grav, nu vor avea acces la cercetare fundamentală.
Prezenți la lucrări, consilierii Ruxandra Cibu Deaconu și Plesciuc Ioan au făcut o scurtă trecere în revistă a situației unor monumente din județ și alocările financiare direcționate în 2022 spre lucrări de punere în siguranță și restaurări.
„Discuția despre Codul Patrimoniului, nu trebuie să fie percepută ca fiind una tehnică, legată de interesele profesionale și viziunea unor specialiști în arhitectură, în restaurare și conservare, în artă plastică sau colecții numismatice sau filatelice. Este o discuție despre viziunea noastră ca societate culturală, despre modul în care ne gospodărim șansa de a fi beneficiarii unui tezaur cultural care, folosit cu grijă, ne poate oferi și avantaje economice, de pildă prin turism, dar și o mai viață mai bună, cu acea bunăstare spirituală care este esențială pentru toți oamenii. De aceea modul în care legislativul va prelua propunerile societății civile este extrem de important pentru câteva generații”, a declarat Cătălin Teniță în cadrul discuției.
Până în 11.03.2022 la Ministerul Culturii vor fi transmise documente și propuneri de amendamente, pentru adoptarea unei forme finale a Codului Patrimoniului Cultural în spiritul unei viziuni realiste și integrative, acordată cu legislațiile și bunele practici europene din domeniu.
