Noua structură pe niveluri de învățământ ar putea să regleze calitatea sistemului de educație, deoarece are ca țintă asigurarea nevoilor individuale ale fiecărui educabil, școala fiind în serviciul societății și al fiecărui copil sau tânăr, consideră inspectorul școlar general Marius Emilian Novac.
Marius Emilian Novac
Domnule inspector școlar general, care sunt principalele obiective ale mandatului dumneavoastră?
Prioritățile pe care mi le-am propus pentru activitatea din Inspectoratul Școlar Județean Sibiu decurg din politicile educaționale promovate la nivel național, dar au în vedere, desigur, și aspecte legate de etosul local al învățământului din județ. Enumerate, obiectivele prioritare de acțiune ar fi: compatibilizarea documentelor manageriale cu strategiile ministerului de resort şi cu politicile educaționale U.E.; reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, implicit creșterea gradului de participare la educație în școlile din județ; promovarea învățării pe tot parcursul vieții și aplicarea tuturor măsurilor de tip ameliorativ, pentru ca rezultatele elevilor la examenele naționale 2019 să înregistreze progres școlar, ca urmare a aplicării și analizării rezultatelor obținute la simulările naționale din luna martie a anului școlar în curs.
O altă direcție de actiune de importanță majoră – ca urmare a aprobării Planului de școlarizare pentru anul școlar următor – este optimizarea gestionării resurselor financiare, la nivelul susbsistemului de educație din județul nostru. De asemenea, aș putea numi și alte direcții de acțiune, la fel de importante, precum: coordonarea de programe comunitare și de proiecte educaționale sau acțiunile de eficientizare a actului instrucţional la clasă, prin utilizarea noilor tehnologii în procesul instrucțional. În perioada rămasă din anul școlar 2018-2019 vom analiza / vom monitoriza pe parcurs ceea ce întreprindem, în vederea implementării de măsuri remediale, pentru ca toate prioritățile propuse să fie în concordanță cu rezultatele și să asigure atingerea standardelor de performanţă ale educaţiei, în unitățile de învățământ din județul Sibiu.
Care sunt problemele prioritare, în această perioadă, ale învățământului sibian?
În această perioadă, densă în activități specifice – sfârșitul anului școlar, participarea elevilor noștri la etapele naționale ale competițiilor școlare și derularea examenelor naționale pentru elevi, respectiv Evaluarea Națională pentru elevii claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a și examenul de bacalaureat – ne dorim rezultate performante, dacă se poate cu înregistrare de progres, raportat la scorurile din anii școlari trecuți. Așadar, cred că orice activitate care se petrece pe scena educației sibiene, indiferent de domeniul funcțional în care o încadrăm, este o prioritate, dacă suntem responsabili și riguroși în ceea ce întreprindem.
Care sunt noutățile legate de admiterea în învățământul liceal pentru anul școlar 2019-2020?
Admiterea în ciclul de învățământ secundar superior se desfășoară în formula consacrată: înregistrarea opțiunilor candidaților, participarea la examenul de Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2018-2019 și repartizarea computerizată a elevilor la liceu, în conformitate cu rezultatele obținute. Elementele de noutate sunt câteva: absolvenții clasei a VIII-a de la secția germană, care susțin la Evaluare Națională VIII – 2019 probă scrisă de limbă maternă, pot să opteze ca să nu li se ia în calcul – la media de admitere în liceu – nota obținută la această probă; elevilor care au obținut premii sau mențiuni naționale la olimpiada de limba engleză, li se pot echivala cu nota 10,00 probele de limba engleză, la examenul susținut pentru accederea în clasele bilingve. De asemenea, echivalarea Certificatelor Cambridge cu proba de limbă modernă pentru clasele bilingve se realizează conform O.M.E.N. și a Procedurii specifice, de către unitatea de învățământ, și nu de către centrul de examen, așa cum se întâmpla până acum.
Există modificări majore pentru învățământul dual în perspectiva următorului an școlar și cum evoluează acest proiect în județul Sibiu?
Învăţământul profesional dual se organizează la solicitarea agenţilor economici și se desfăşoară în baza unui contract de muncă, încheiat între solicitant – agentul economic şi elev. Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea teoretică tehnică din şcoală (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile). Prin urmare, această formă complementară de învăţământ profesional dă posibilitatea ca agenţii economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă, de care au nevoie pe piața locală a muncii.
În județul Sibiu, învățământul dual a debutat cu 56 de elevi, în anul școlar 2014-2015, această activitate demarând în baza unui protocol de colaborare încheiat între Asociația Româno-Germană de Formare Profesională, formată din SC Brandl RO SRL, SC ODU Romania Manufacturing SRL, SC HARTING Romania Manufacturing SCS, SC Marquardt Schaltsysteme SCS, SC Wittenstein SRL, cărora li se adaugă Primăria municipiului Sibiu și Clubul Economic German Transilvania. Între timp, numărul elevilor care se înscriu în acest sistem de învățământ dual a crescut an de an, această formă de educație dovedindu-și astfel eficiența și rentabilitatea.
Se tot discută în ultima vreme de reforme în ceea ce privește structura ciclurilor școlare, programele de învățământ și manualele. Ca dascăl, cum vedeți aceste intenții?
De la intenție – și anume lansarea viziunii M.E.N. cu țintă înspre modificarea structurală a ciclurilor școlare din sistemul de educație românesc – și până la decizie, sunt convins că urmează un proces eficient și coerent de analiză și de consultare a tuturor factorilor implicați, astfel încât nevoile reale ale sistemului de educație național să ia în considerare resursele materiale și pe cele financiare, nevoile de instruire ale educabililor, calitatea procesului instrucțional și, nu în ultimul rând, problematica resursei umane din sistem, cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic, astfel încât modificarea propusă să conducă, pe termen lung, la o reală plusvaloare și la o adecvare a ciclurilor școlare propuse de viziunea M.E.N. „Educația ne unește” la formule educaționale de succes, consacrate în țările Uniunii Europene.
Din punctul meu de vedere, noua structură pe niveluri de învățământ ar putea să regleze calitatea sistemului de educație, deoarece are ca țintă asigurarea nevoilor individuale ale fiecărui educabil, școala fiind în serviciul societății și a fiecărui copil sau tânăr. Astfel, în sprijinul acestui principiu – începând cu învățământul secundar inferior – profesorul pentru învățământul primar, profesorul / discipline de studiu din planul-cadru și consilierul de carieră devin parteneri educaționali pentru identificarea tuturor modalităților firești de optimizare personalizată a învățării. Noua structură educațională simplifică oarecum și aplicarea evaluărilor centralizate la final de ciclu școlar – clasa a III-a, clasa a VI-a, clasa a IX-a, ultima clasă de liceu – ritmicitatea aplicării acestora fiind astfel din trei în trei ani. Pentru cei care nu fac față Evaluării Naționale IX se propune un an de studiu suplimentar, în vederea asigurării de competențe necesare reușitei sociale și în carieră. Bacalaureatul este propus în patru variante: bacalaureat tehnologic (Bac T), bacalaureat vocațional (Bac V), bacalaureat pentru studiile de știință (Bac A1) și bacalaureat pentru studiile socio-umaniste (Bac A2). Această propunere vine în sprijinul autonomizării educației, ca răspuns al parcursului de pregătire a fiecărui educabil, în funcție de abilitățile individuale pe care acesta a ales să le dezvolte în invățământul secundar superior.
Desigur că „pașii” care urmează sunt reformularea programelor școlare pe discipline de studiu și asigurarea unei oferte viabile de manuale, pentru a putea pune în practică o reformare structurală a educației naționale și o compatibilizare reală cu sistemele de educație performante din țări ale U.E., așa cum o propune viziunea „Educația ne unește”.
Cum apreciați calitatea învățământului preuniversitar sibian în raport cu celelalte județe ale țării?
Calitatea educației sibiene e validată prin rezultatele elevilor noștri, în genere performante. Să nu uităm că în anul 2016 ne-am aflat pe locul întâi pe țară la examenul de bacalaureat, în 2017 am fost pe locul al doilea pe țară după contestații, înaintea acestora situându-ne tot pe locul întâi, iar anul trecut am ocupat locul cinci pe țară, ceea ce ne situeză în topul primelor cinci rezultate naționale la examenul de ieșire din sistem. Desigur că aș putea enumera și multitudinea de performanțe individuale ale elevilor la competițiile școlare naționale sau mediile de zece de la examene. Aș putea să vorbesc și despre participarea premiată de la concursurile internaționale, olimpiade, competiții de creativitate (de exemplu, concursul de robotică de la N.A.S.A, S.U.A – 2019, unde elevi de la Colegiile Naționale „Gheorghe Lazăr” și „Octavian Goga” au obținut premiile întâi și al treilea). Cu certitudine că orice rezultat este perfectibil, dar toate acestea și multe altele asemenea, precum și calitatea dascălilor din sistemul de educație județean, ne fac cinste, atât pe plan local, cât și la nivel național.
În încheiere aș dori să le urez dascălilor, elevilor, dar și părinților acestora o vacanță frumoasă, din care să se reîntoarcă cu forțe proaspete la școală.
A consemnat Cosmin PAL
