Contul Junior Centenar, anunțat de ministrul Eugen Orlando Teodorovici ca o formă de stimulare a economisirii pentru copii, se dovedește a fi o mare minciună.
Instrucțiunile Ministrului Finanțelor Publice 52917 din 17 decembrie 2018 pentru punerea în practică a prevederilor referitoare la Contul Junior Centenar se bat cap în cap cu cuvintele din actul normativ principal, OUG 104/29 noiembrie 2018.
Mai exact, Ordonanța vorbește despre un „cont individual unic”, deschis pe numele fiecărui copil minor din România. Sintagma „cont individual unic” este folosită de șase ori doar în prima pagină a ordonanței. Asta ar însemna câte un cont IBAN pentru fiecare dintre cei peste 3,6 milioane de minori din România. În loc de 3,6 milioane de conturi, Ministerul Finanțelor a decis deschiderea unui singur cont IBAN, la Trezoreria Sectorului 1 București (contul RO17TREZ701460101XXXXXXX).
Iată inventarul minciunilor:
1) un singur cont, banii vor fi depuși „în devălmășie”, Ministerul Finanțelor va face ce crede de cuviință cu ei și singura responsabilitate va fi să plătească, la majorat, banii „economisiți” de fiecare părinte în numele copilului său.
Practic, cel mai devreme, peste un an calendaristic, pentru minorii (relativ puțini raportat la totalul celor 3,6 milioane de copii) care la 1 ianuarie 2019 au 17 ani.
2) suma la care se referă OUG este orientativă și nu garantată. Astfel, contribuția părinților poate fi oricât de mare, dar, la finalul perioadei de cotizare, la majorat, copiii vor primi banii depuși plus o dobândă de 3% și o primă anuală de maximum 600 de lei anual.
Cu unele condiții. Astfel, prima se plătește doar pentru anii în care contribuția este de minimum 1.200 de lei. În cazul în care, într-un an părinții nu reușesc să vireze lunar 100 de lei în cont, prima nu se primește.
Iar dobânda de 3% nu acoperă devalorizarea monedei naționale. În 2018, inflația a fost de 4,7%, cu 1,7% mai mare decât dobânda promisă. În aceste condiții, fără prima anuală, părinții ar ieși în pierdere.
3) suma maximă depusă în cont în numele copiiilor nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 de euro.
4) banii depuși sunt blocați în contul de la Trezorerie până când copilul va împlini 18 ani. Vor putea fi retrași doar dacă minorul este grav bolnav (dar nu se definește exact ce înseamnă asta, lăsând loc arbitrarului) sau în cazul decesului copilului. În ambele situații, la retragere se vor calcula primele și dobânzile.
5) prima și dobânzile se vor vira doar în momentul „închiderii contului”, în ziua în care copilul va deveni major. Românește spus, banii nu intră în contul copilului anual, ci doar la majorat. Atunci se calculează exact dacă beneficiază de prima de la stat în fiecare dintre anii de economisire sau doar în unii, care este suma finală și se aplică dobânda.
Un copil născut la 1 ianuarie 2019 va cotiza până în anul 2037 câte 1.200 de lei pe an. Adică 21.600 de lei (peste 4.500 de euro, la cursul de anul acesta). Presupunând că părinții vor reuși să vireze cei 1.200 de lei în fiecare an, copilul ar urma să primească prima de 600 de lei pentru fiecare din cei 18 ani. Dacă nu, doar pentru acei ani în care părinții au virat banii. În variant optimist, asta ar mai însemna 10.800 de lei. Plus o dobândă anuală de 3%. Aceasta, am arătat deja mai sus, este deocamdată anulată în totalitate de devalorizare și semnele nu arată că situația va fi mai bună în anii următori.
Practic, fiecare copil va împrumuta statul cu sume cuprinse între 1.200 (pentru copiii care au 17 ani) și 21.600 de lei (în cazul celor născuți în acest an), pentru o perioadă cuprinsă între unul și 18 ani.
