Studiile arată că mai puţin de 60% din traficul web este uman, restul aparţinând aşa-numiţilor boţi, maşini care înlocuiesc oamenii şi sunt responsabile pentru traficul fraudulos destinat publicităţii, accesărilor false de site-uri, comerţului, marketingului sau altor tipuri de fraude tehnologice.
Pentru o perioadă, în 2013, conform unui recent articol din New York Times, jumătate din traficul YouTube a fost făcut de boţi care acţionau ca oamenii, într-un mod atât de convingător încât specialiştii au început să se teamă că se va ajunge la un punct de inflexiune după care sistemele YouTube pentru detectarea traficului fraudulos vor începe să considere traficul boţilor ca trafic real şi pe cel uman fals.
Un recent studiu al Pew Research Center, boţii erau responsabili pentru mai multe conturi pe Twitter decât oamenii: 66% din toate tweeturile cu link-uri către site-uri populare sau articole erau postate de boţi, iar 500 cele mai activi boţi de pe Twitter erau responsabili pentru 22% din toate tweeturile cu link-uri, de trei ori mai activi decât primele 500 de conturi active ale oamenilor, responsabili pentru doar 6% din share-uri.
Conform celui mai recent studiu al Imperva Incapsula, companie de servicii de securitate, traficul uman a fost responsabil pentru aproape 50% din totalul traficului de pe internet în 2012, a scăzut sub 40% în 2013, a urcat la circa 45% în 2014 şi a trecut de 50% în 2014. Traficul boţilor „răi” a rămas constant la circa 30% în toţi cei patru ani, iar traficul boţilor „buni” a fost la circa 30% în 2012, a urcat la 30% în 2013, a scăzut uşor în 2014 la circa 27% şi s-a întors la circa 20% în 2015.
Totul începe cu modul în care traficul web este măsurat. Totul pare că poate fi măsurat şi verificat, iar măsurătorile permit publicităţii să finanţeze site-urile, platformele sociale şi de căutare. Cu toate acestea, nici măcar Facebook, cel mai mare gestionar de date din lume, nu pare să producă cifre reale. În luna octombrie 2018, un grup de mici agenţii de publicitate au depus o plângere împotriva gigantului social media, acuzându-l că a acceptat, timp de un an, supraestimări semnificative ale timpului petrecut de utilizatori pentru vizionarea videoclipurilor pe platformă (cu până la 80% spune Facebook, cu 150 – 900%, spun reclamanţii).
Potrivit unei cercetări efectuate de MarketingLand, în ultimii doi ani, Facebook a raportat în mod greşit numărul de postări de pe paginile Facebook (în două moduri diferite), modul în care utilizatorii urmăresc videoclipurile publicitare sau timpul mediu petrecut pentru citirea „instant articles”, care includ anunţuri, cantitatea de trafic furnizat de Facebook altor site-uri sau numărul de vizionări ale videoclipurile sau ale instant articles din versiunea mobilă a platformei.
Sunt aceste valori corecte? În 2018 Facebook a anunţat că 75 de milioane de persoane au vizionat cel puţin un minut de video pe platforma Facebook Watch în fiecare zi, dar ulterior a recunoscut că secundele respectivului minut nu au fost urmărite consecutiv de fiecare dată. Videoclipuri reale, oameni reali, minute false.
Pe YouTube, comerţul cu vizualizări este o afacere înfloritoare, aşa că 5.000 de vizualizări YouTube – 30 de secunde dintr-un videoclip se consideră o vizionare – pot fi cumpărate pentru o mai puţin de 15 dolari; de multe ori, clienţii sunt convinşi că vizualizările pe care le cumpără provin de la oameni reali, dar, cel mai probabil, provin de la roboţi.
O problemă este şi definirea traficului „real”. Un troll rus, care foloseşte o fotografie a unui brazilian pentru a se masca ca un susţinător american al lui Donald Trump şi se uită la un videoclip pe Facebook este o vizionare „reală”? Există boţi care se comportă ca oamenii şi oameni care se comportă ca alţi oameni, dar şi oameni care se comportă ca boţii, pretinzând că sunt „asistenţi personali inteligenţi artificiali”.
Un alt domeniu este cel al afacerilor false. Şi nu vorbim de criptomonede, aflate în cădere liberă în 2018, de la valorile uluitoare atinse la finele anului 2017, ci de distribuitorii de pe Amazon, care cumpără de acolo mărfuri ieftine şi le revând tot acolo mai scump, folosind optimizări ale motorului de căutare pentru o ocupa primele locuri în rezultatele căutărilor. De altfel, cea mai mare parte a activităţii boţilor pe internet are motivaţie financiară şi nu motivaţii politice. Un recent studiu asupra activităţii boţilor, citat de Telegraph, concluziona că multe din mesajele acestora priveau companii listate la bursă, pentru a manipula preţurile acţiunilor. Iar scopul oamenilor sau al companiilor din spatele boţilor este de a face bani din fluctuaţiile artificiale ale acţiunilor induse în percepţia publică. O altă parte importantă a boţilor este implicată în acţiuni de marketing, în încercarea companiilor de a vinde mai multe produse: Pew Research a descoperit că 73% din link-urile către produse comerciale sau servicii era postate de către boţi.
Toată această nebunie are nu numai efecte asupra calităţii conţinutului sau asupra userilor de pe internet, ci şi efecte economice palpabile: Procter & Gamble şi-a redus bugetul de publicitate pentru digital cu mai mult de 100 de milioane de dolari, anul trecut, iar JP Morgan Chase a selectat atent şi a decis ca publicitatea sa să apară în doar 5.000 de site-uri, eliminând 395.000 de alte site-uri.
