Prima ediţie a „Bazarului cu lucruri gratis“ ajunge mâine şi la Sibiu. Peste 50 de sibieni şi-au anunţat deja participarea pe pagina de Facebook.
Casa de Cultură a Studenţilor va găzdui, de la ora 13.30 şi până la 15.30, prima ediţie a bazarului care ajunge la Sibiu după Braşov, Bucureşti, Buzău şi Cluj. „Bazarul, organizat cu ajutorul voluntarilor, este o întâlnire periodică a comunităţilor locale în care participanţii aduc şi oferă complet gratuit: produse în stare de funcţionare, discuţii, prietenie, bunatăţi, servicii, bună dispoziţie, jocuri şi orice alte lucruri care pot fi împărtăşite într-o comunitate“, detaliază Simona Rodeanu, organizatoarea evenimentului de la Sibiu. Astfel, la fel ca la ediţiile anterioare, sibienii vor putea aduce obiecte pe care nu le mai folosesc şi îşi vor putea alege complet gratuit orice lucru de care au nevoie. Lucrurile rămase vor fi donate sau postate pe site-ul www.lucrurigratis.ro. „Vor fi luate de organizatori şi vor fi postate atât pe site, dar şi donate unor copii cu o stare materială mai precară“, precizează organizatorii.
Devin valoroase
Inedita iniţiativă, începută la Braşov, a adunat în ultima perioadă din ce în ce mai mulţi simpatizanţi din toată ţara. Oricine doreşte să se implice în organizarea unui astfel de bazar la el în localitate poate primi sprijin, sfaturi şi ajutor cu promovarea de la cei care au deja experienţă în acest sens, folosind grupul de pe Facebook. „Punând la comun resursele pentru organizare, iniţiatorii doresc să contribuie la extinderea acestui tip de eveniment la nivel naţional. Prin organizarea «Bazarului cu lucruri gratis», învăţăm să preţuim lucrurile pentru utilitatea lor şi nu pentru valoarea lor bănească sau de dragul de a le ţine. Astfel, prelungim viaţa produselor pe care nu le mai folosim, dăruindu-le altora care au nevoie de ele. Contribuim la reducerea consumului de resurse naturale şi a poluării. Obţinem o parte din obiectele de care avem nevoie economisind banii pentru alte nevoi mai importante. Ne facem prieteni noi şi ne întărim legăturile cu comunitatea în care trăim“, povesteşte Rodeanu.
