Creșterea cererii de valută din partea comercianților și semnele de întrebare privind scena politică locală au decuplat leul de trendul apreciativ al celorlalte monede din regiune .
După aprecierea de circa un ban de marți, ieri cursul euro a crescut de la 4,5157 la 4,5217 lei. După o deschidere la 4,516 lei, tranzacțiile s-au realizat între 4,513 și 4,523 lei, cotațiile de la ora 14:00 fiind de 4,519 – 4,522 lei.
Posibilitatea ca la jumătatea lunii viitoare să asistăm la o creștere a dobânzilor din SUA a declanșat un nou raliu de creștere a dolarului față de euro. Astfel, cursul din piața locală a monedei americane a urcat de la 4,2854 la 4,3066 lei, maxim al ultimelor aproape două luni, mai sus cu zece bani față de finalul lui ianuarie, iar cotațiile fluctuau între 4,277 și 4,308 lei.
Moneda elvețiana stagna pe piețele internaționale la 1,063 – 1,065 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 4,2443 la 4,2519 lei.
Evoluția leului din următoarele luni va fi influențată, mai ales, de factorii externi. Pe plan local atrage atenția sondajul lunar “Barometrul Industrial” efectuat de IRSOP şi SNSPA în rândul managerilor din industrie. Acesta indică faptul că luna ianuarie a fost una negativă pentru activitatea din industrie, fiind a două lună consecutivă de contracție. O continuare a acestei tendințe ar putea afecta întreaga economie, având în vedere că industria are un aport la formarea PIB de 23-25%.
În regiune, moneda poloneză se aprecia față de cea europeană la 4,288 – 4,3 zloți iar cea maghiară la 307,1 – 307,8 forinți.
Perechea euro/dolar a scazut pana la 1,0494 dolari, nivel minim al ultimelor sapte saptamani. Scăderea a avut loc în ciuda faptului că politica de relaxare cantitativă a BCE își arată roadele, inflația din zona euro crescând luna trecută la 1,8%, conform unui raport Eurostat iar indicele Ifo care măsoară maralul întreprinzătorilor germani a cunoscut o redresare neașteptată.
Aceste date pozitive sunt umbrite de perspectivele politice europene, precum alegerile legislative din Olanda și cele prezidențiale din Franța, care ar putea fi câștigate de eurosceptici. Această ar îngreuna programul de redresare al Greciei, care trebuie să achite până în iulie rate restante de 7 miliarde euro.
