Leul nu mai are spațiu de apreciere

După cinci săptămâni în care euro a testat depășirea pragului de 4,6 lei, în perioada 2 – 6 octombrie leul a reușit să recupereze o parte din terenul pierdut, însă indicii ROBOR s-au plasat în apropierea dobânzii de politică monetară, semn că a rămas o singura direcție: în sus!

Septembrie s-a închis cu o medie de 4,5991 lei, maxim al ultimilor mai bine de cinci ani. Prima ședință din octombrie a adus o scădere la 4,5871 lei, iar la jumătatea intervalului a coborât până la 4,5772, minim al ultimelor două luni. La finalul perioadei media a fost stabilită la 4,5775, tranzacțiile realizându-se între 4,574 – 4,581 cu închiderea la 4,576 – 4,579 lei.

Media dolarului american a coborât de la 3,9086, la debutul intervalului, la 3,8904 lei, dar a crescut la finalul acestuia la 3,9107 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au fluctuat între 3,9 și 3,921 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat pe piețele internaționale de la 1,139 la 1,15 franci/euro, astfel că media ei a alunecat de la 4,0259 la 3,9857 lei, perioada fiind încheiată la 3,9931 lei.

Viitorul nu arată prea bine pentru leu. Analiștii grupați în CFA România estimau în ultimul lor raport, realizat pe baza prognozelor din august, un nivel de 4,62 lei pentru o perspectivă de șase luni, respectiv de 4,65 lei pentru una de 12 luni.

Zilele trecute a apărut un raport al celor de la UniCredit, care estimează că „tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar deasupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”. Analiza ia în considerare faptul că BNR nu se va opune unei deprecieri treptate a leului, iar „tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6 – 4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018” care va coincide cu momentul înăspririi politicii monetare abăncii centrale, care se va corela cu o anticipată creștere a inflaţiei.

Analiștii de la UniCredit cred că BNR „ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”.

O astfel de evoluție se va reflecta și în continuarea procesului de creștere a indiciilor ROBOR. Aceștia au încheiat perioada la 1,78%, în cazul celui la trei luni, respectiv la 1,87%, pentru cel la șase luni, după mai multe săptămâni de creștere constantă. A fost necesară o injecție de lichiditate din partea BNR, care a împrumutat băncile comerciale cu 9,3 miliarde de lei, printr-o operaţiune de tip repo cu scadenţa la 7 zile, la o dobândă de 1,75%, prima astfel de intervenție derulată din august 2015.

De altfel, guvernatorul BNR a afirmat că: „Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din zona dobânzilor foarte scăzute, apropiate de zero, în toată lumea. Mişcarea de dobândă a fost prognozată de BNR. Creşterea dobânzilor este inevitabilă“.

Perechea euro/dolar a avut o evoluție descendentă, de la 1,1816 la 1,1670 dolari, minim al ultimelor circa două luni. Piețele americane au închis intervalul la 1,1732 dolari, investitorii preferând să își marcheze profiturile.

Aprecierea dolarului a fost consecința evoluției pozitive a pieței muncii din SUA, șomajul coborând de 4,4% în august la 4,2% în septembrie.​

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*