Legea pensiilor va intra, marți, la vot final în Parlament, după o singură zi de dezbateri, potrivit deciziei asumate luni de biroul permanent al Senatului.
Foto: Parlamentul României – Camera Deputaților Facebook.com
Proiectul legii pensiilor a fost adoptat la sfârșitul săptămânii trecute de catre Guvern, după un scandal de două zile în Coaliție, generat de refuzul ministrului de Finanțe Marcel Boloș de a aviza proiectul de lege.
Biroul Permanent al Senatului a decis luni ca legea pensiilor, propusă de Guvern să intre la vot final în plen. Decizia vine în contextul în care proiectul de lege nu a fost dezbătut de comisiile de specialitate ale Senatului. De asemenea, proiectul de lege a creat scandal în Coaliție, potrivit hotnews.ro
Impactul bugetar pentru plata pensiilor conform noii legi s-ar ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30,2 miliarde lei mai mult comparativ cu 2023, conform datelor Băncii Mondiale, furnizate de surse din Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Ministrul Finanțelor și PNL susțin că „majorarea pensiilor cu 40% este imposibilă” pentru că Guvernul va avea probleme cu asigurarea surselor de finanțare privind noua lege a pensiilor.
Potrivit angajamentului luat de Guvern în fața Comisiei Europene, legea pensiilor trebuie adoptată până pe 20 noiembrie.
Legea pensiilor a fost adoptată joi de Guvern. Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, anul 2024 va fi primul în care un Guvern va acorda două creşteri ale pensiilor, una cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalculare. Ea a afirmat joi că impactul suplimentar faţă de majorarea care era în legea actuală, cu recalcularea din septembrie până în decembrie 2024, se ridică la 10 miliarde de lei.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor la aproximativ 0,5% din PIB în 2024, şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025. FMI recomandă modificarea legii pensiilor.
Banca Națională a României avertizează că incertitudinele în plan economic sunt alimentate de lipsa de predictibilitate fiscală, dar și de măsurile preconizate pentru creșterea pensiilor și salariilor din sectorul bugetar.
