Câteva dintre modificările aduse la Legea finanţării partidelor au fost formulate la Cluj.
Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în sensul însuşirii obiecţiilor din cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis Legislativului.
Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 105 voturi „pentru“, o abţinere şi două voturi împotrivă şi urmează să ajungă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Împrumuturile, restituite în 3 ani
Comisia de cod electoral a adoptat, marţi, cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maxim 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.
Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani, se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.
O altă modificare decisă în Comisia de cod electoral este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop şi neîndeplinrea termenului atrage după sine anulare exceptării de la plafonare.
Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.
În privinţa subvenţiilor acordate de la bugetul de stat pentru partide, se va păstra principiul, dar se va preciza că subvenţiile făcute partidelor de la bugetul de stat au statut de special.
Clujenii au cerut întoarcerea legii
Unele modificări la această lege au fost formulate la Cluj. În urmă cu o lună, reprezentanţii Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) cereau câteva precizări şi lămuriri în plus, în contextul în care tot mai multe procese de corupţie atrag atenţia asupra unor practici de finanţare ilegală.
Introducerea rambursării cheltuielilor de campanie presupune finanţarea politicienilor cu sume importante de la bugetul de stat, subliniau aceştia. Calculele făcute de reprezentanţii CSD arătau că un buget aproximativ pentru alegerile parlamentare ar fi de aproximativ 30 milioane euro, iar alegerile locale ar putea ajunge până la un cost de 300 milioane euro.
„Este bine că Parlamentul a ţinut cont de observaţiile preşedintelui, de ceea ce am solicitat şi noi. Cred că noua variantă va reflecta mult mai bine prevederile referitoare la împrumuturi, pentru că se specifică faptul că trebuie să se restituie sumele în 3 ani. Noi am insistat asupra împrumuturilor. De asemenea, împrumuturile trebuie făcute prin bancă. În mare, s-au lămurit nişte aspecte pe care noi le solicitam în privinţa donaţiilor şi împrumuturilor“, a spus George Jiglău, membru CSD.
Sancţionaţi de Autoritatea Electorală
Recent, mai exact după alegerile prezidenţiale Autoritatea Electorală Permanentă a decis confiscarea a aproape 300.000 de lei din banii destinaţi campaniei electorale a Monicăi Macovei. Mai exact, este vorba despre de 291.415 lei confiscaţi și o amendă de 55.000 de lei, decizie luată în urma neregulilor înregistrate în privinţa fodurilor destinate campaniei candidatului independent. În urma abaterilor partidelor și candidaților, AEP a confiscat o sumă totală de 413.575 de lei.
Partidele cheltuiau cât voiau în campanie
Politologii şi sociologii clujeni au subliniat, în repetate rânduri, că sumele reale care „se învârt“ în campaniile electorale nu sunt niciodată cunoscute. În acelaşi timp, liderii partidelor se feresc să facă estimări în ce priveşte costurile de campanie.
Şi Monitorul de Cluj arăta, într-o analiză efectuată recent, că partidele politice cheltuiesc cât vor în campaniile electorale. Sumele adunate din donaţii de la membri şi simpatizanţi drept contribuţie, precum şi sumele de la buget sunt mai mult decât generoase, la fiecare scrutin.
Astfel, pentru că adesea depășesc valorile permise legal, aceste „donaţii” nu sunt declarate, deși ar trebui publicate în Monitorul Oficial.
