Un document semnat de ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, și de Onisifor Petrescu, starețul Mănăstirii Frăsinei, a ajuns viral pe rețelele de socializare și a provocat dezbateri intense între internauți, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: Mănăstirea Frasinei – Facebook
Potrivit unui document publicat de Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea), toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați, scrie g4media.ro
„Hotărâm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încalca acest Legământ sa fie în aceeași osândă”, conține blestemul, potrivit documentului.
De precizat este faptul ca textul documentului este plin de greșeli gramaticale
În încheierea anatemei, Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.
Într-un răspuns pentru sursa citată anterior, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Vasile Bănescu a transmis că documentul este încă neoficial și că Mitropolia Olteniei urmează să ofere un comunicat.
Mănăstirea Frăsinei, un loc interzis femeilor
Potrivit istoriei locurilor, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a interzis în urmă cu mai bine de două secole intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Legenda spune că hotărârea a fost luată de episcopul Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în 1867. Şi astăzi, în acest loc oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri.
În această mănăstire, cunoscută şi sub denumirea de „Athosul românesc”, regulamentul Sfântului Calinic, unic în felul lui, de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodată femei şi de a se face slujba la miezul nopţii până dimineaţa, este păstrat cu stricteţe.
Poziția Patriarhiei Române
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a transmis, în legătură cu inevitabil discutatul comunicat recent al Mitropoliei Olteniei, că decizia este, în esență, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu și la biserica situată la câțiva km de aceasta.
„Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah. Rațiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniștii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice. Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, a arătat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Potrivit lui Bănescu, „rațiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Firește, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se și pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo”.
