Ca toate legumele, fasolea boabe face parte dintre cele mai bune elemente dietetice.
Fasolea este bogată în substanțe sănătoase, campioană la aportul proteic, iar aportul caloric este redus. Își păstrează foarte bine mineralele și constituie o alternativă excelentă la paste și la orez alb, care sunt inferioare din punct de vedere nutrițional. Amidonul rezistent din fasolea boabe este degradat în intestinul gros, transformându-se într-un acid gras anticancerigen numit butirat. Rezistând la acizii digestivi din stomac și duoden, trece cu ușurință prin aceste segmente, ajungând în colon. Acest butirat este apoi absorbit treptat pe măsura producerii lui, în prezența bacteriilor benefice, de către celulele colonului, fiind benefic și pentru flora intestinală. Multe organizații consideră că starea de sănătate a omului este în directă legătură cu flora intestinală și tratamentul ar trebui început de la acest nivel, prin consum de alimente sănătoase. Or, butiratul prezent în fasolea boabe reprezintă un mecanism protector perfect, în plus, benefic pentru flora intestinală și pentru imunitate.
O echipă de cercetători a făcut o listă cu alimentele cele mai bogate în amidon rezistent. Se pare că fasolea boabe neagră conține cel mai mult amidon rezistent (63%), iar fasolea boabe albă doar 17%, în timp ce numai 2% din amidonul din orez ar reuși să ajungă până la nivelul colonului. Pentru a păstra acest amidon rezistent la preparare, este necesar, mai ales la salate, ca fasolea boabe să se fiarbă cu o zi înainte și ținută la rece. Odată ce constatați prezența acelui sos „gelatinos” pe boabele fierte și răcite, atunci este vorba de prezența acelui amidon.
Pentru o salată, aveți nevoie de un bol de boabe de fasole fierte și răcite, un fir de țelină tăiat bucăți, o roșie cubulețe, un ardei gras galben tăiat feliuțe, un sfert de castravete rondele, trei cepe verzi tăiate fin. Se mai pot adăuga verdețuri și condimenta la final.
Se poate consuma maxim o farfurie, o dată sau de două ori pe săptămână sub diferite forme (salate, supe, dipuri etc.).
dr. Ghizela VONICA
