Semnale clare de criză: românii se așteaptă la ce e mai rău, situație în care nu sunt interesați de noi credite, ci mai degrabă de consumul depozitelor în euro.
Pe fondul pandemiei de Coronavirus, precum și a războiului din Ucraina, românii sunt tot mai neîncrezători în ceea ce le rezervă viitorul. În vremuri incerte, cu o criză a gazelor și a energiei care oricând se poate accentua, românilor pare să le fi ajuns cuțitul la os, astfel încât aceștia nu mai fac credite, ci își golesc economiile în euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de economica.net.
Românii au început să-și golească economiile
Conform datelor BNR, soldul deținerilor populației în bănci (depozite la termen și conturi curente) s-a redus cu aproximativ 2 miliarde de lei în luna august 2022, în principal pe fondul diminuării substanțiale a disponibilităților în euro.
Este pentru prima oară în ultimii ani, când deținerile populației în bănci înregistrează o reducere lunară substanțială, după cum arată economica.net
La nivelul întregii piețe – gospodării ale populației, plus firme – se poate observa o scădere notabilă a disponibilului în euro din depozite și conturi curente, în paralel cu o majorare a soldului depozitelor în lei.
Tabloul pieței bancare ilustrează o situație marcată de incertitudine, context în care cetățenii apelează la soluția clasică: consumul economiilor în euro.
Astfel, în luna august a acestui an, soldul depozitelor populației (inclusiv cele overnight, adică conturile curente) a scăzut cu 2 miliarde de lei, de la 285,4 miliarde de lei la 283,4 miliarde de lei. Scăderea vine aproape integral din diminuarea deținerilor în valută(în principal euro), care au scăzut de la 126,4 miliarde de lei la doar 124,4 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citează Monitorul de Cluj.
Reticență maximă la credite
Nici creditul pentru casă, nici creditul pentru investiții nu par să reprezinte o alternativă sigură pentru români, astfel că acestea au început considerabil să scadă.
În luna august, creditul acordat sectorului privat (populație și firme) a crescut doar marginal, până la puțin peste 257,8 miliarde de lei, iar soldul împrumuturilor pe termen mediu și lung a stagnat.
Faptul că soldul creditelor stagnează arată fie că cererea scade, pe fondul îngrijorărilor privind evoluția viitoare a economiei, fie că din ce în ce mai mulți solicitanți de credite nu mai sunt solvabili, având în vedere că situația lor financiară s-a deteriorat. Această situație ar putea avea urmări directe asupra economiei românești.
