Europarlamentarul Tokes Laszlo a declarat ieri că străduințele de autonomie ale comunității maghiare nu sunt îndreptate împotriva Bucureștiului, ci, din contră, se dorește câștigarea parteneriatului cu societatea majoritară românească.
Tokes a declarat, într-o conferință de presă, după încheierea ședinței ordinare Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT), că traseul demersurilor pentru autonomie este jalonat simbolic de patru orașe: Bruxelles, Budapesta, București și Mariehamm, capitala Insulelor Aland. Jurista Elisabeth Naucler, fost parlamentar în Suedia, a împărtășit la Oradea din experiența obținută de insulele Aland, cu statut autonom în Finlanda.
„Bruxelles-ul nu este încă de partea noastră. La Budapesta, din 2010, avem un Guvern care ne sprijină prin prerogative constituționale, Bucureștiul este în continuare împotriva aspirațiilor noastre de autonomie, iar Insulele Aland, reprezentate aici prin doamna Elisabeth Naucler, arată căutările noastre de aliați și străduințele noastre de internaționalizare a cauzei autonomiei. În viitor, dorim să câștigăm și parteneriatul Bucureștiului, al societății majoritare românești, al clasei politice românești, pentru că este clar că străduințele noastre de autonomie nu au direcție împotriva Bucureștiului, nu sunt împotriva românilor, ba, din contră, dorim să ajungem la înțelegere în această chestiune”, a afirmat Tokes, care este președintele KMAT, potrivit Agerpres.
Vineri a avut loc ședința ordinară a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic, fiind date publicității două documente — unul se referă la temele ce au fost discutate la această întrunire, iar celălalt la Legea Educației din Ucraina, pe care atât Parlamentul României, cât și cel al Ungariei au condamnat-o.
Tokes a precizat că, deși au fost invitați și reprezentanți ai UDMR, aceștia nu au participat la consfătuire.
„Concluzia mea este că ar trebui să fim uniți și, dacă vrem să fim recunoscuți de partea românească ca atare, ca organizații și comunități autonome, ar trebui să ajungem la o unitate necesară”, a spus el.
Declarația KMAT s-a referit la mai multe teme, precum Școala romano-catolică din Târgu Mureș, năzuințele de autonomie din sânul comunităților maghiare din Bazinul Carpatic din țările vecine cu Ungaria. În mod concret, a fost discutată și tema autonomiei teritoriale a ținutului secuiesc, a menționat europarlamentarul.
Consiliul și-a manifestat sprijinul pentru inițiativa europeană Minority SafePack, precum și pentru alegerile din Ungaria din primăvara anului 2018, a adăugat Tokes.
El a informat că a propus un proiect pentru Centenarul Adunării populare de la Alba Iulia și al „Diktatului de la Trianon” din 1920, „mai bine zis centenarul acestei perioade dintre cele două evenimente”.
„În mod constructiv vom aminti de evenimentele din această perioadă, de exemplu formarea Consiliului Național Secuiesc în 1918, care are tot la fel centenarul, cu scopul de a stabili adevărul și starea de fapt privind această perioadă și cu scopul de a vindeca consecințele Diktatului de la Trianon în viața minorității maghiare din țările vecine cu Ungaria și cu scopul de împăciuire între popoarele majoritare din țările noastre, respectiv comunitățile minoritare din aceste țări, între ele și România”, a afirmat Laszlo Tokes.
