Klaus Iohannis și-a retras, joi, candidatura de la șefia NATO, după o perioadă de trei luni în care a încercat să obțină conducerea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
Foto: Administrația Prezidențială
În martie 2024, Klaus Iohannis anunța oficial că își depune candidatura pentru șefia NATO. La o distanță de trei luni de zile, președintele Iohannis și-a retras candidatura, iar în urma deciziei CSAT de joi, România va susține candidatura lui Mark Rutte la conducerea NATO.
„În ședința CSAT, Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației”, se arată în informarea publicată joi de Adminisrația Prezidențială, citată de Monitorul de Cluj.
Astfel, în urma anunțului, președintele Klaus Iohannis „a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”, potrivit sursei citate.
Decizia președintelui Klaus Iohannis de a-și retrage candidatura este anunțată la două zile după ce Ungaria și Slovacia au anunțat că-l susțin pe premierul olandez la șefia NATO. Ţările NATO au căutat obținerea unui acord cu privire la succesorul lui Stoltenberg înainte ca liderii lor să se întâlnească la Washington în iulie.
În primăvara acestui an, în urma anunțului președintelui Iohannis privind interesul pentru funcția de Secretar General al NATO, mai multe voci din spațiul public au apreciat șansele lui Klaus Iohannis drept „foarte bune” pentru a obține conducerea NATO.
În același timp, unii analiști maghiari sau fostul judecător Cristi Danileț au apreciat candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea organizației drept una nepotrivită.
