Ion Ariton: În acest an, 40% dintre elevii din mediul rural nu au avut acces la educație, pentru că nu au avut un computer sau o tabletă sau nu au avut acces la Internet. 1 din 2 elevi face cursuri online de pe telefon. România se afla oricum în topul țărilor din Uniunea Europeană cu un procent ridicat al abandonului școlar timpuriu și fără infrastructură școlară adecvată, iar criza sanitară ridică un zid digital între elevi și accentuează vulnerabilitățile sistemului nostru de învățământ.
Angajamentul Partidului Mișcarea Populară este că niciun copil nu va fi lăsat în urmă. Educația reprezintă viitorul națiunii noastre.
Creșterea finanțării
- Ținta este de a face o tranziție, până în 2024, către atingerea obiectivelor Pactului Național pentru Educație: 6% pentru Învățământ și 1% pentru Cercetare.
Digitalizarea învățământului
- Conectarea tuturor școlilor la rețele de internet;
- Programă școlară care să asigure dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale ale copiilor, precum şi o bună formare în informatică, acestea fiind relevante pentru transformarea digitală a societăţii;
- Dezvoltarea unui plan național privind educația la distanță, care să includă predarea online
- Este necesară formarea profesorilor în domeniul competențelor digitale;
- Este important ca toate școlile să dispună de tablete şi laptopuri pentru toţi elevii și pentru toți dascălii.
- Construirea a 1.000 de creșe la nivel național;
- Un sistem coerent de programe tip „şcoală după şcoală” / „after – school” de stat, accesibil, care să sprijine copiii în performanțele lor școlare și care va contribui la reducerea abandonului școlar
Transport gratuit și infrastructură școlară
- Toate şcolile din România trebuie să aibă apă curentă și grupuri sanitare în interior
- Transport gratuit și în siguranță pentru toți elevii.
- Program național de sprijin pentru elevii care au ambii părinți plecați la muncă în străinătate.
Învățământ profesional
- Program național de relansare a școlilor de meserii, la standarde europene și care să permită pregătirea tinerilor pentru cerințele actuale ale pieței;
- Parteneriate între companii și școlile de meserii pentru a asigura inserția pe piața muncii.
Programă școlară
- Simplificarea curriculumului școlar la nevoile pieței forței de muncă actuale şi la noile realități economice
- Adaptarea programei școlare în aşa fel încât copiii să fie mai puţin încărcați. De multe ori, ei petrec mai multe ore la şcoală sau la meditaţii decât părinţii la muncă;
- Introducerea disciplinelor „Educație antreprenorială”, „Educație financiară” „Educaţie în domeniul media” pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor şi a deprinde ce înseamnă dezinformarea şi manipularea mediatică;
- Cursuri de consiliere în alegerea profesiei.
Eliminarea imposturii
- Rezolvarea problemei imposturii academice prin verificarea din oficiu, la nivel național, a tuturor lucrărilor de licență, disertație sau doctorat.
Depolitizarea sistemului de educație
- Reintroducerea incompatibilităților între funcțiile politice și cele de conducere în cadrul universităților.
Salarizare corectă
- Creșterea semnificativă a salariilor profesorilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul medicilor. Să revenim la logica în care dascălii aleg această meserie din vocație, știind că sunt corect remunerați. Căderea calitativă a școlii românești este și rezultatul direct al pregătirii mai slabe a cadrelor didactice care sunt prost plătite.
Criza Coronavirus a închis sectoare întregi de activitate, multe firme au fost nevoite să își reducă activitatea, întreg mediul de afaceri se confruntă cu probleme care au condus în unele cazuri la faliment, disponibilizări, măsuri de șomaj tehnic. Avem nevoie cu atât mai mult în acest context de un mediu economic stabil, de măsuri ferme pentru sprijinirea mediului de afaceri și pentru salvarea locurilor de muncă. Întreaga piață a muncii a fost afectată, dar și remodelată: domenii întregi de activitate s-au prăbușit, iar altele au fost mutate în online.
Vom insista pe următoarele măsuri:
- Fructificarea deciziei Comisiei Europene de a suspenda Pactul de Stabilitate și de Creștere pentru antamarea unor împrumuturi ce pot fi utilizate pentru proiecte de investiții care nu sunt finanțabile prin fonduri structurale.
- Oxigen pentru Horeca prin
- eliminarea taxelor pentru spațiile în care își desfășoară activitatea hotelurile, restaurantele, cafenelele. Impozit 0 pentru perioada 2020-2021;
- PMP a depus un proiect de lege pentru reducerea taxelor pentru personalul angajat în Horeca.
- Sprijinirea revenirii economice a firmelor afectate de pandemie.
- Reducerea fiscalității pe forța de muncă. Exodul românilor în străinătate trebuie oprit printr-o ofertă de salarizare similară cu cea din UE.
- Reducerea birocrației, creșterea digitalizării; Obținerea online a tuturor documentelor pentru deschiderea firmelor;
- Mai multă predictibilitate pentru firme;
- Digitalizarea economiei;
- Eforturi pentru a respecta indicatorii de convergență în perspectiva aderării României la Zona Euro în 2024.
Țin să precizez că Partidul Mișcarea Populară a condiționat susținerea învestirii noului Guvern de investiții în extinderea rețelei de gaze la nivel național de la 35% la minimum 65%.
- Prioritatea absolută este modificarea OUG 114 care să permită explorarea şi exploatarea zăcămintelor din Platforma continentală a Mării Negre. Acțiunea Parlamentului trebuie dublată de atragerea unor investitori strategici din rândul țărilor partenere României (din UE sau SUA) care să suplinească capacitatea tehnică necesară acestor proiecte;
- O lege privind redevențele care să oblige companiile să furnizeze gazul natural la un preţ preferențial consumatorilor casnici sau industriali din România. Efectele ar fi resimțite pe două planuri: scăderea facturilor plătite de populație pentru încălzirea locuințelor şi sprijinirea industriei românești cu gaze la prețuri competitive;
- Un plan național de investiții în infrastructură prin care să se extindă reţeaua de gaze naturale. Aceasta trebuie extinsă la minimum 65% pentru gospodăriile României. Susținem relansarea industriei petrochimice prin repornirea celor 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcționare;
- Adaptarea sistemelor de încălzire centralizată din marile oraşe ale României la folosirea gazului natural. În acest sens, opţiunea centralelor de cvartal sau de cartier este cea mai bună. Parlamentul poate să legifereze o asemenea strategie;
- Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu tehnologie americană;
- România poate să asigure şi independența energetică a Republicii Moldova. Prioritară este conectarea Republicii Moldova la rețeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău;
- Sprijinirea companiilor energetice româneşti (Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica) să se extindă în alte ţări în aşa fel încât să generăm exporturi.
