Ioan Marian Țiplic cadru didactic și cercetător din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a fost numit în noul Consiliu al Administrației Fondului Cultural Național.
Ioan Marian Țiplic este profesor universitar și cercetător în domeniul istoriei și patrimoniului cultural la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Este coordonator de doctorate și director al Centrului de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale. Activitatea sa profesională îmbină cercetarea academică, managementul universitar și implicarea în structuri de evaluare naționale și internaționale. În exclusivitate pentru Mesagerul de Sibiu, Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic a explicat care sunt prioritățile pe care și le propune odată cu această nouă numire.
sursa foto: Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic
(de Margareta LUPU)
Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră această numire?
Prof. Univ. Dr. Ioan Marian Țiplic: Numirea mea în Consiliul AFCN o privesc, în egală măsură, ca pe o provocare și ca pe o responsabilitate. Este, desigur, și o formă de recunoaștere a eforturilor constante pe care mediul academic și cultural sibian le-a depus în ultimii ani pentru susținerea și promovarea proiectelor artistice, literare și, în mod special, a celor dedicate cercetării și valorificării patrimoniului arhitectural.
R: Ce vă propuneți să realizați din această nouă poziție?
Prof. Univ. Dr. I.M.Ț.: Îmi doresc ca, alături de ceilalți membri ai Consiliului, să contribuim la consolidarea rolului AFCN ca principal finanțator public al sectorului cultural independent și al inițiativelor cu impact național. Personal, voi susține cu prioritate proiectele care vizează patrimoniul cultural – material și imaterial – precum și programele de educație pentru patrimoniu, domenii esențiale pentru formarea unei culturi civice solide și pentru consolidarea identității culturale.
În ultimii ani, AFCN a demonstrat o capacitate semnificativ crescută de finanțare – de exemplu, în 2024 au fost alocate aproximativ 95 de milioane de lei din Fondul Cultural Național, fiind contractate sute de proiecte. Această creștere este un semn de maturitate instituțională, dar ea aduce și o presiune suplimentară asupra calității evaluării, asupra predictibilității calendarului și asupra capacității administrative.
R: Care sunt direcțiile î care ar trebui acționat?
Prof. Univ. Dr. I.M.Ț.: Din perspectiva mea, câteva direcții ar trebui să devină prioritare:
În primul rând, stabilizarea cadrului multianual. Este nevoie de norme funcționale pentru angajamente multianuale, de linii bugetare clare și de un mecanism predictibil de contractare și plată, după un model similar celui utilizat în zona finanțării cercetării prin UEFISCDI. Cultura are nevoie de continuitate, nu doar de intervenții punctuale.
În al doilea rând, consolidarea calității și echității evaluării. O standardizare mai fină pe arii culturale, o motivare adecvată a evaluatorilor și un feedback consistent pentru aplicanți ar contribui la creșterea calității proiectelor și la o mai bună asumare a impactului. Finanțarea trebuie să recompenseze nu doar ideea, ci și capacitatea reală de implementare.
În al treilea rând, debirocratizarea și digitalizarea completă a fluxului administrativ – de la depunere la contractare și decont – inclusiv prin optimizarea noului sistem informatic. Reducerea poverii administrative este esențială atât pentru beneficiari, cât și pentru instituție.
Un alt aspect important este dezvoltarea capacității sectorului cultural. Trainingurile, ghidurile aplicate și o formă de „clinică de proiecte” ar putea sprijini organizațiile mici și instituțiile locale, astfel încât accesul la finanțare să fie real, nu doar teoretic. Experiența altor programe publice ne arată că lipsa competențelor de management poate genera blocaje și întârzieri.
În fine, cred că AFCN trebuie să își definească tot mai clar rolul de finanțator orientat spre impact. Indicatori simpli și relevanți – privind accesul publicului, educația culturală, patrimoniul sau digitalizarea – însoțiți de evaluări ex-post și de diseminarea bunelor practici, pot consolida încrederea în sistem și pot crește calitatea ecosistemului cultural.
R: Ce înseamnă această numire pentru mediul academic sibian?
Prof. Univ. Dr. I.M.Ț: În ansamblu, văd acest mandat ca pe o oportunitate de a contribui la profesionalizarea și stabilizarea unui mecanism esențial pentru cultura română contemporană.
R: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în activitate.
