Plămânii sănătoși sunt esențiali pentru o copilărie fără griji și o dezvoltare armonioasă. Într-o lume în care copiii sunt expuși zilnic la factori precum poluarea, infecțiile respiratorii sau alergiile, părinții au nevoie de informații clare și practice pentru a le proteja respirația. Despre cum putem menține sănătatea pulmonară a celor mici, ce semnale de alarmă nu trebuie ignorate și ce rol are prevenția, ne spune doamna doctor Iulia Simina, medic pneumolog pediatru, care oferă recomandări valoroase pentru părinți în cadrul unui interviu acordat în cadrul campaniei Săptămâna conștientizării sănătății pulmonare, organizată de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu pentru a marca Ziua Mondială a Plămânilor, celebrată anual la data de 25 septembrie.
sursa foto: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
Reporter: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni pulmonare la copii și cum le putem preveni?
Dr. Iulia Simina: Cele mai frecvente afecțiuni pulmonare la copii sunt infecțiile respiratorii, care predomină, bineînțeles, în sezonul rece. Alături de aceste afecțiuni, în ultimii ani se constată o creștere alarmantă și a cazurilor de astm bronșic, atât postinfecțios, dar, mai ales, alergic. Printre metodele cele mai eficiente pentru prevenirea acestor afecțiuni se numără următoarele: evitarea expunerii la fum de țigară și alte noxe respiratorii, vaccinarea cu vaccinurile prevăzute în schemă națională, dar și cu cele opționale (acolo unde se impune ), încurajarea practicării unor sporturi și a exercițiilor fizice regulate, precum și consumul corespunzător de alimente bogate în vitamine (fructe și legume).
R.: Cum putem identifica semnele timpurii ale unor probleme respiratorii la cei mici?
Dr. I. S.: În general problemele respiratorii la copii pot fi oarecum anticipate, atunci când există unii factori de risc. Factorii de risc se împart în trei categorii principale: factori prenatali (de exemplu, o sarcină cu risc, infecțiile materno-fetale, fumatul pe perioada sarcinii etc.), factori perinatali (de exemplu, travaliul prelungit, circulară de cordon ombilical, aspirație de lichid amniotic meconial etc.) și factori postnatali (de exemplu, fumatul pasiv, expunerea la noxe respiratorii în mediul exterior și în locuință etc.). Dacă un copil este expus la cel puțin unul dintre acești factori și dacă, cu fiecare episod de infecție respiratorie, are tendința de a prezenta tuse persistentă, prelungită, este necesar un consult pediatric, în vederea diagnosticării precoce a unei suferințe pulmonare cronice sau recurente.
R.: Ce impact are fumatul pasiv asupra plămânilor copiilor și cât de periculos este?
Dr. I. S.: Fumatul pasiv are cam același efect asupra plămânilor copiilor, ca și fumatul activ. Fumul de țigară conține sute de substanțe toxice. Unele dintre acestea sunt substanțe care se regăsesc în compoziția combustibililor utilizați pentru mijloacele de transport, altele se regăsesc în compoziția bateriilor sau a unor pesticide. Expunerea constantă a plămânului la aceste substanțe toxice este urmată de procese inflamatorii cronice, recurente, care conduc în final la o hiperreactivitate bronșică și la favorizarea dezvoltării unui astm bronșic sau a altor suferințe respiratorii.
R.: Cum influențează poluarea aerului dezvoltarea plămânilor la copii?
Dr. I. S.: În ultima perioadă asistăm la o tendință accelerată spre urbanizare și industrializare excesivă. Acest lucru se traduce printr-o creștere îngrijorătoare a cantității de poluanți din mediul înconjurător. Expunerea copilului, încă de la cele mai fragede vârste, la cantități importante de poluanți în aerul înconjurător, conduce la o sensibilitate pulmonară crescută. Acest lucru favorizează dezvoltarea unui astm bronșic, dar și probabilitatea dezvoltării în viitor a unor tumori bronho-pulmonare.
R.: Cât de importantă este igiena respiratorie și spălatul pe mâini în prevenirea infecțiilor pulmonare?
Dr. I. S.: Având în vedere sezonul în care ne aflăm, adică acela în care predomină infecțiile respiratorii, cu o creștere îngrijorătoare inclusiv a numărului de cazuri COVID-19, este foarte important să prevenim aceste afecțiuni. Prevenția infecțiilor respiratorii se poate realiza într-o primă fază, prin măsuri de bază. Aceste măsuri presupun în primul rând respectarea unor reguli de igienă primare: spălarea frecventă a mâinilor, evitarea introducerii mâinilor în gură sau în nas, tusea și strănutul să se realizeze într-un șervețel de unică folosință, evitarea introducerii în colectivitate a copiilor bolnavi.
R.: Vaccinarea contribuie la sănătatea plămânilor copiilor? Dacă da, în ce mod?
Dr. I. S.: Vaccinarea contribuie, bineînțeles, la sănătatea plămânilor copiilor. Vaccinările prevăzute în schemă națională asigură protecție și împotriva unor boli respiratorii (de exemplu, Tuberculoza, Tusea convulsivă, Pneumonia pneumococică, Pneumonia cu Haemophilus influenzae etc. ). Sunt însă și vaccinuri opționale care se adresează populației generale (de exemplu, vaccinul antigripal ) sau unor categorii speciale ( de exemplu, vaccinul pentru virusul sincițial respirator recomandat pentru prematurii cu displazie bronhopulmonară).
Vaccinurile oferă o protecție semnificativă, mai ales la categoriile vulnerabile ( de exemplu, copii prematuri, copii cu imunodeficiențe congenitale sau dobândite etc.). Chiar dacă nu întotdeauna previn complet boala, vaccinurile asigură trecerea printr-o formă ușoară de boală, cu o incidență mai redusă a complicațiilor postinfecțioase.
R.: Ce tipuri de exerciții fizice sau activități sportive sunt recomandate pentru a întări plămânii copiilor?
Dr. I. S.: Orice tip de activitate sportivă contribuie la dezvoltarea armonioasă a întregului organism. Tipul de activitate sportivă trebuie adaptat în funcție de starea de sănătate a copilului și de afecțiunile de care acesta suferă. De exemplu, la un pacient cu astm bronșic care prezintă crize de bronhospasm la expunerea la aer rece, este bine a fi evitată practicarea unui sport în aer rece (de exemplu, ski sau patinaj ). În această situație sunt recomandate sporturi în aer cald și umed (de exemplu, înot, tenis, ciclism etc. ).
R.: Alimentația are un rol în sănătatea pulmonară a copiilor? Care alimente sunt benefice?
Dr. I. S.: Alimentația are un rol în sănătatea întregului organism. Cele mai recomandate alimente, bogate în numeroase vitamine, în special în vitamina C, sunt fructele și legumele, de preferat consumate crude. Bineînțeles, dieta copilului trebuie adaptată în funcție de diversele alergii alimentare pe care acesta poate să le prezinte, alergii care, la momentul actual, pot fi documentate printr-o serie de teste. Statusul nutrițional joacă, de asemenea, un rol important în sănătatea plămânului. Un copil subnutrit va avea, întotdeauna, o predispoziție în a dezvolta infecții pulmonare recurente. La polul opus, studiile au demonstrat o incidență crescută și un control slab al astmului bronșic la copiii obezi.
R.: Cum putem gestiona sau preveni astmul și alte alergii respiratorii la copii?
Dr. I. S.: Prevenția astmului bronșic și a alergiilor respiratorii vizează, în primul rând, combaterea sau evitarea factorilor de risc prenatali, perinatali și postnatali, menționați anterior. Existența intrafamilială a unor cazuri de astm bronșic sau afecțiuni alergice poate ridica un semnal de alarmă la un copil care asociază afecțiuni respiratorii recurente, mai ales dacă acesta prezintă și alte afecțiuni de tip alergic (de exemplu, urticarie recurentă, rinită alergică, conjunctivită alergică). Acesta poate fi primul pas spre diagnosticul de astm bronșic. Pentru diagnosticul final este necesar un consult pneumologic și o spirometrie. Odată stabilit diagnosticul de astm, este necesară o dispensarizare riguroasă și o modulare a terapiei în funcție de stadiul bolii, controlul simptomatologiei (evaluat prin chestionare specifice) și, în funcție de investigațiile periodice (spirometrie, dozare de oxid nitric în aerul exhalat). Colaborarea mutidisciplinară cu medici alergologi, ORL, cardiologi, după caz, reprezintă cheia succesului tratamentului și gestionării corecte a astmului bronșic.
R.: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care părinții le fac în privința sănătății plămânilor copiilor?
Dr. I. S.: Cea mai frecventă greșeală pe care părinții o fac în privința sănătății plămânilor copiilor este expunerea la fumul de țigară. Fumatul pasiv are aceleași repercursiuni asupra plămânului copilului ca și fumatul activ. La sugari și copiii mici, care ating diferite obiecte pe care s-au depus particulele nocive din fumul de țigară și care își introduc apoi mâinile în gură există încă o poartă de intrare a substanțelor toxice în organism. De asemenea, studiile au demonstrat faptul că mamele fumătoare pe perioada sarcinii nasc mai frecvent copii care vor dezvolta boli pulmonare cronice sau recurente.
R.: Cum pot părinții să reacționeze corect când copilul prezintă tuse, respirație șuierătoare sau alte simptome respiratorii?
Dr. I. S.: În fața unui tablou clinic de boală respiratorie, părinții trebuie să se adreseze, în primul rând, medicului de familie. Ulterior, în funcție de complexitatea cazului, acesta va redirecționa pacientul către un medic pediatru sau pneumolog pediatru. Pentru pacienții astmatici, aflați în evidența unui medic pneumolog, este necesară inițierea terapiei de atac, până la prezentarea la medic, conform indicațiilor primite cu ocazia controalelor periodice. În cazul în care copilul prezintă respirație dificilă, o colorație anormală a tegumentelor, stare generală marcat influențată, febră mare sau orice alte semne care sugerează o complicație importantă, este necesară prezentarea în cel mai apropiat serviciu de urgență.
R.: Dacă ar fi să dați un singur sfat părinților pentru a proteja plămânii copiilor, care ar fi acesta?
Dr. I. S.: Evitarea expunerii la noxe respiratorii (fum de țigară, deodorante de cameră), alergeni de mediu (praf, mucegai, igrasie, păr de animale) și alimentari (la copiii cunoscuți cu alergii alimentare ) și contactul cu persoane bolnave.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Plămânilor, celebrată anual la data de 25 septembrie, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu organizează în perioada 22 – 26 septembrie „Săptămâna de conștientizare a sănătății pulmonare”. Evenimentul are ca scop informarea și educarea publicului cu privire la importanța sănătății respiratorii și prevenirea bolilor pulmonare.
Pe parcursul acestei săptămâni, medicii unității sanitare oferă publicului informații utile despre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii: Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC), astmul, tuberculoza, cancerul pulmonar, pneumonia și apneea în somn. Activitățile vor include sesiuni de informare, distribuirea de materiale educaționale și consiliere medicală de specialitate si efectuarea de spirometrii gratuite.
Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate sanitară aflată sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, îndeamnă comunitatea să acorde atenție sănătății respiratorii, un element fundamental al stării de bine generale, mesajul nostru fiind acela că bolile respiratorii pot fi prevenite, iar menținerea sănătății plămânilor depinde de fiecare dintre noi.
