Am încercat să aștern pe hârtie câteva gânduri pentru acest articol. Vă admit că mi-a fost destul de greu. Și nu pentru că nu aș indrăgi să scriu, ci pentru că tot ceea ce vroiam să transmit mi se părea a fi nepotrivit vremurilor pe care le trăim. Le-am șters, le-am rescris. Am repetat de câteva ori acest demers.
Pentru început, voiam să transmit un mesaj pozitiv, plin de încredere, de optimism. E nevoie de o abordare pozitivă. Mi s-a părut însă greu de acceptat o astfel de stare, de către mulți dintre cititorii acestor rânduri, având în vedere situația (Covid-19) pe care o trăim. Aș fi fost, probabil, printre puținii optimiști, intr-o vreme a pesimismului. Am pus acest mesaj „în așteptare”.
Am notat câteva teme antreprenoriale, de educație antreprenorială și de informare, dar până și concentrarea mea, recitindu-le, s-a risipit. Îmi era gândul la ce va urma, pentru că greul abia începe. Le-am șters.
M-am gândit că aș putea aborda câteva teme despre administrație. Cei aleși sunt în mare măsură confirmați și la început de drum. Sunt multe de făcut, sperăm cu toții să apară și rezultatele. M-am izbit de gândul că v-ați săturat de teme cu iz politic, deși ar aborda chestiuni administrative, cu atât mai mult cu cât avem de dus (și) povara alegerilor din decembrie. Le-am păstrat pentru mai târziu, când lucrurile vor intra într-un normal.
Am ales într-un final să vă scriu câteva rânduri despre precauție, cred că e cea mai potrivită temă. Nu vreau să debordez cu optimism situația pandemică, din punct de vedere al eradicării acesteia, dar nici nu aș vrea să vă transmit o stare negativă, de pesimism.
Antreprenorii din HORECA, printre cei mai afectați de efectele pandemiei, dar nu numai, vor trebui să fie foarte precauți cu modul în care vor cheltui fondurile avute la dispoziție. O situație nou întâlnită este pierderea interesului angajaților din acest domeniu și încercarea acestora de a migra spre domenii mai puțin afectate. Nu sunt de acuzat.
Antreprenorii din HORECA, cu activități care oricum sunt generatoare de pierderi financiare, ori se află la nivelul pragului minim de rentabilitate, încep să se confrunte cu probleme de personal. Angajații, puținii pe care i-au mai putut păstra angajatorii din HORECA, nu mai au siguranța zilei de mâine în acest domeniu de activitate, aceștia începând să-și caute locuri de muncă în domenii diametral opuse. Există riscul ca aceste activități, chiar lăsate deschise de către autorități, să nu mai poată funcționa, din lipsă de personal.
Oamenii, atât cei care conștientizează pericolul acestui virus, dar și cei care refuză să-i dea importanță, ar trebui să rămână într-o zonă de precauție. Una echilibrată, astfel încât să nu începem să adoptăm un comportament antisocial.
Aud tot mai des situații în care oamenii refuză contactul sau adoptă o distanțare față de cei care au avut coronavirus, însă au fost tratați și sunt vindecați. Cel mai probabil sunt și persoane care preferă să ascundă starea de sănătate, asociată fiind cu simptomele coronavirusului, de teama de a nu fi etichetați ca fiind „infectați”.
Mi se pare nedemn pentru noi, ca societate, o societate a secolului 21, să ajungem să adoptăm un astfel de comportament. Stigmatizarea, delațiunea sunt incompatibile, din punctul meu de vedere, cu ceea ce ar trebui să fie o societate modernă, educată, informată. Instituțiile publice pot juca un rol covârșitor, prin a nu permite astfel de comportamente la nivelul societății noastre.
Vor mai fi cel puțin 6 luni de stări intense, trăite poate diferit de fiecare, ori cu o asemănare izbitoare. Cuvâtul de ordine, în tot ceea ce faceți, este PRECAUȚIA.
