Sintagma de „Smart City” (traducere: oraș inteligent) este utilizată din ce în ce mai des. De către reprezentanți ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, de către specialiști, parte a grupului de lucru tehnic al diferitelor organizații, de diverși candidați la funcțiile publice alese, de oameni de afaceri și reprezentanți ai instituțiilor publice locale. Tot mai des vom auzi vorbindu-se despre orașul inteligent. Dacă, până acum ceva timp, era un termen abstract, un concept, astăzi putem face referire la numeroase exemple, bune practici, de orașe inteligente în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană descrie orașul inteligent ca fiind un loc în care rețelele și serviciile tradiționale sunt eficientizate prin utilizarea tehnologiilor digitale și de telecomunicații în beneficiul locuitorilor și al afacerilor sale. Un oraș inteligent nu înseamnă doar utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru o mai bună valorificare a resurselor și mai puține emisii. Înseamnă rețele de transport urban mai inteligente, instalații performante de alimentare cu apă și de valorificare a deșeurilor, modalități mai eficiente de iluminare și încălzire a clădirilor. Înseamnă, de asemenea, o administrație a orașului mai interactivă și mai receptivă, spații publice mai sigure și satisfacerea nevoilor unei populații în vârstă.
Cu toții suntem mândri, ca sibieni, când se vorbește despre Sibiu ca fiind o destinație de top în România, în Europa, însă este important să avem în vedere că Europa, lumea în general, este într-o continuă schimbare. Pandemia de Covid-19 accelerează foarte mult această schimbare. Credem sau nu în existența ori pericolul acestui virus, suntem sau nu de acord cu regulile impuse de instituțiile statului, o situație pandemică a dovedit cât de vulnerabili suntem, modul în care o economie poate fi efectiv blocată, felul în care sistemul de învățământ poate avea de suferit sau cel sanitar este aproape copleșit, modul în care instituțiile statului, cele locale îndeosebi, devin neaccesibile cetățenului, iar oamenii își schimbă comportamentul.
Este esențial ca Sibiul să țină pasul cu tendințele orașelor importante ale Europei, astfel încât acestea să devină un oraș inteligent și să răspundă, inclusiv unor provocări majore precum pandemia, mult mai bine și eficient. Pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană va pune la dispoziția țărilor membre peste 300 miliarde euro, sumă destinată unor proiecte asociate conceptului de oraș inteligent. Cei care nu vor înțelege tendința nu vor subscrie pentru orașe inteligente și vor reuși cu dificultate să recupereze ulterior decalajul produs.
Un oraș inteligent nu presupune doar o administrație inteligentă, ci și cointeresarea industriilor prezente pe acea piață a orașului, a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a băncilor, a universităților, institutelor de cercetare și dezvoltare, a organizațiilor non-guvernamentale, a populației acelui oraș. Un oraș inteligent înseamnă o populație inteligentă, dar nu în sensul mărimii IQ-ului populației, ci în sensul capacității de a accesa și a înțelege utilizarea corectă și completă a tehnologiei informației și a comunicațiilor pentru a ține cu adevărat pasul cu dezvoltarea orașului.
Unui astfel de proiect, asociat conceptului de oraș inteligent, a subscris de curând Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, în calitate de orchestrator, în cadrul programului Europa Digitală – Digital Innovation Hub. Este un proiect care merită toată lauda și care ar trebui susținut de către Guvernul României, oferind astfel o șansă în plus Sibiului să se dezvolte, respectiv să țină pasul cu tendințele orașelor europene responsabile. Părți în cadrul acestui proiect sunt și Primăria Sibiului, Consiliul Județean Sibiu, reprezentanți ai mediului de afaceri sibian, bănci, patronatul IMM-urilor din judetul Sibiu, ONG-uri, alte instituții locale și regionale.
Utilizarea și dezvoltarea tehnologiei digitale, inovarea, cercetarea, diseminarea cunoștințelor obținute înseamnă, în fond, un sprijin real pentru cetățeni, pentru ca aceștia să beneficieze de o mobilitate mai bună, de o siguranță publică mai ridicată, de servicii de sănătate mai atractive, de un mediu antreprenorial mai performant.
Ciprian FARAON
