Mult-promovatele măsuri de întrajutorare a mediului de afaceri, măsurile 1,2,3, se lasă așteptate pentru a fi implementate de către statul român. Deși început procesul de analiză și contractare de către statul român de aproximativ 3 luni, ritmul lasă de dorit, prea puține firme primind banii în conturi. Companiile aflate deja în dificultate, fiind vorba de mai mult de 50.000 de aplicanți, sunt într-o situație de-a dreptul disperată. Numeroase firme au rămas restante la plata chiriilor, a salariilor, a furnizorilor, a taxelor și impozitelor datorate la bugetul local și central.
Șomajul tehnic, susținut de către statul român, a devenit, astăzi, mai degrabă un instrument pur teoretic, în practică nemaiputând fi accesat. În ciuda faptului că activitățile acestora nu sunt închise, managerii de hoteluri si pensiuni sau organizatorii de evenimente, spre exemplu, nu pot beneficia de ajutorul de șomaj tehnic, chair fiind în condițiile unui Sibiu în carantină. Deși ușor de înțeles, numeroase dintre codurile CAEN afectate în întregime de măsura carantinării sau chiar de starea de alertă, nu mai pot solicita acest șomaj tehnic, determinându-i astfel pe angajatori, fie la oprirea contractelor de muncă, fie la reducerea timpului de lucru.
Există, totuși, o măsură inițiată de către statul român, care vine în ajutorul antreprenorilor, dar și al salariaților – modelul german Kurzarbeit, reglementat de O.U.G. nr. 132/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 282/09.12.2020. Această măsură este benefică întreprinzătorilor, dar și angajaților, în sensul în care locurile de muncă pot fi păstrate mai ușor de către angajatori, fără a avea un impact major asupra veniturilor angajaților.
Ceea ce nu înțeleg, sau poate refuz să o fac, este de ce autoritățile statului nu comunică public suficient cu antreprenorii, cunoscând situația dificilă pe care aceștia o parcurg, deși au inițiat acest ajutor, Legea KURZARBEIT, însă necunoscut mediului antreprenorial sau salariaților?! Întrucât cred sincer că acesta poate fi un colac de salvare oferit firmelor aflate în dificultate, pentru a-și putea păstra locurile de muncă în actualul context, am adresat reprezentanților Ministerului Muncii întrebări care să clarifice modul de aplicare a acestei legi.
În concret, fără a face prea mult trimitere la articole din lege ori la răspunsuri tehnice oferite de reprezentații Ministerului Muncii, pentru a nu îngreuna parcurgerea acestui text, trebuie reținut că angajatorii, prin decizia administratorului societății (document ce trebuie emis de către acesta din urmă), pot reduce timpul de muncă, programul de lucru, cu până la 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, veniturile salariale inițiale fiind foarte puțin afectate. Mai precis: se va munci mai puțin, ca număr de ore lucrate, având aproape aceleași venituri salariale.
Pe durata reducerii timpului de muncă salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat. Indemnizația este inițial suportată de către angajator, precum în cazul indemnizației șomajului tehnic, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli ale acestuia, și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile, din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea. Exemplu: la un venit salarial brut de 2230 lei/lună, cu un program de lucru de 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână, cu o reducere a programului de lucru cu 50%, respectiv la 4 ore/zi/5 zile, venitul brut salarial va fi susținut 50% de către angajator, respectiv 1115 lei, și 75% din diferența de 50% de către statul român, respectiv 836.25 lei. În concret, salariatul căruia i s-a aplicat măsura reducerii timpului de lucru la jumătate de normă (4h) va primi în mână 1177,75 lei, în loc de 1346 lei, însă va munci doar 4 ore/zi.
Condiția de bază, impusă de lege, este că decizia administratorului, cu privire la reducerea timpului de muncă, a programului de lucru, a modului de repartizare a acestuia pe zile și a drepturilor salariale rezultate în urma modificărilor aduse, să fie comunicată salariatului (vă recomand să solicitați semnătura de luare la cunoștință din partea salariatului), cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii. Transmiterea acestor modificări în registrul general de evidență a salariaților este obligatoriu și se operează cel mai târziu în ziua anterioară producerii efectelor, sens în care angajatorul va avea obligația încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă. Modificarea contractului individual de muncă, respectiv al timpului de muncă, conduce automat și la modificarea timpului de odihnă. Reiterez: toate aceste modificări vor fi operate în REVISAL, în caz contrar angajatorul neputând beneficia de avantajele măsurii regelementate la art. 1 al O.U.G. nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/09.12.2020.
Totodată, trebuie reținut că decontarea indemnizației cu privire la reducerea timpului de lucru se va putea face dacă angajatorul (firma) îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității; b) reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.
Pentru a beneficia de indemnizația privind reducerea timpului de lucru, angajatorul va depune o cerere însoțită de următoarele documente: a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoștință; b) balanța lunară de verificare din care să rezulte diminuarea cifrei de afaceri; c) un acord încheiat cu reprezentanții sindicatului din cadrul unității, iar, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanții salariaților, referitor la procentul din numărul de salariați pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă; d) lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația privind reducerea timpului de lucru; e) copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidențierea plății indemnizației. Cererea de decontare și documentele anterior menționate se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizației din luna anterioară, la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană.
Vă încurajez să comunicați celor interesați, salariați și angajatori, cele descrise mai sus. Este imperios necesar să putem păstra firmele românești în viață și, implicit, locurile de muncă ce asigură în aceste vremuri dificile venituri pentru salariați.
Pentru informații suplimentare vă stau la dispoziție pe: ciprian.faraon@infobiz.eu.
Vă doresc Sărbători Fericite și un An Nou cu bucurii!
