Recent, Institutul Național de Statistică și Eurostat au publicat date provizorii, referitoare la situația economiei țării noastre, respectiv a UE, pentru anul 2020, cu precădere pentru trimestrul IV al anului 2020.
În ceea ce privește Produsul Intern Brut(PIB) al României, în trimestrul IV al anului 2020, acesta a înregistrat o crestere cu 4.8%, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, însă o scadere cu 1.8% față de trimestrul IV al anului 2019.
Reamintesc, PIB-ul este un indicator macroeconomic (la nivelul întregii țări), care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei, în decurs de un an.
Creșterea PIB-ului în trimestrul IV, față de trimestrul III, ne arată un ușor reviriment al economiei, cel mai probabil urmare a ieșirii din starea de urgență, respectiv al relaxării restricțiilor la care au fost supuse mediul de afaceri și societatea, per ansamblu.
Există probabilitatea, de altfel menționată de Institutul Național de Statistică, ca datele să suporte modificări, având în vedere dificultățile privind colectarea datelor statistice din economie( companii/insituții cu activitați suspendate, resursa umană limitată, orientată spre alte activitați decât cele legate de raportarea către INS). Ne putem aștepta la o revizuire negativă, care nu mai plasează România în topul țărilor UE, cu cea mai mare creștere a PIB-ului. Chiar și așa, e de apreciat că reușim și noi, mai rar ce e drept, să fim în topul unor date statistice, la nivelul UE, care indică ceva pozitiv.
Revenind, produsul intern brut estimat pentru întreg anul 2020 a fost în scădere cu 3,9% faţă de anul 2019. Conform INS, la scăderea PIB, în anul 2020 faţă de anul 2019, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, cele mai relevante prezentându-se astfel:
– Industria a înregistrat o contracție de (-) 2,0%, aceasta având o pondere de 19,7% la formarea PIB, volumul de activitate s-a redus cu 9,3%;
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele au înregistrat o contracție de (-) 0,9%, toate aceste activități au o pondere de 18,0% la formarea PIB, volumul acestora de activitate reducându-se cu 4,7%;
– Activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au înregistrat o scădere de (-) 0,8%, acestea având o pondere de 2,5% la formarea PIB, iar volumul de activitate s-a redus cu 24,5%;
– Agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat o scădere cu (-) 0,7%, aceste activități având o pondere de 3,8% la formarea PIB, iar volumul de activitate al acestora s-a redus cu 16,2%;
Avem însă și 2 ramuri câștigătoare, în condiții de criză sanitară si economică, respectiv:
- Construcţiile, acestea au avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB, cu (+) 0,6%,
urmare a majorării volumului său de activitate cu 9,7%.
- Informațiile și comunicațiile, acestea înregistrând o contribuție pozitivă la modificarea PIB cu (+) 0.6%, ponderea acestora în formarea PIB fiind de 6.8%
La nivel de opinie, dacă am defalca activitațile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, de celelalte activități ale ramurii, respectiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, am putea observa ca noi, românii, în stare de urgență și alertă, nu am renunțat sau redus obiceiul ”coșurilor pline”, mai ales când vorbim de aprovizionarea cu alimente pentru consumul personal, ori la achiziția de electronice, electrocasnice și gadget-uri. Activitatea de comerț, cel mai probabil, si-a păstrat aportul la PIB, ori chiar a crescut ușor, în comparație cu 2019. Scădere dramatică se înregistrează pentru activitățile de transporturi, hoteluri și restaurante, reparații auto, ponderea acestora in PIB însă nu impactează. Din acest motiv sunt destul de neglijate de către guvenanți. Rezultatul, o contracție de numai (-) 0.9% a ramurii, este efectul compensării pe care o generează activitățile din cadrul acestei ramuri.
În ceea ce privește rata medie a preţurilor de consum, ca metoda de calcul al inflației, conform aceluiași INS, în ultimele 12 luni (februarie 2020 – ianuarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020), s-a înregistrat o crestere cu 2,6%. Bunurile luate în considerare în calculul indicelui prețurilor de consum sunt, de regulă: un bun alimentar, un bun nealimentar, un serviciu (exemplu cartofi, pantofi, serviciu de întreținere corporală).
În ceea ce privește cheltuielile pentru consumul gospodăriilor populației, conform EUROSTAT, acestea au înregistrat o scădere la nivelul Uniunii Europene, în trimestrul IV, cu 2.8%, după o crestere cu 13.3% în trimestrul III al anului 2020. Înțeleg aceste modificări de comportament al consumatorului, ca un rezultat al conștientizării aceastei crize sanitare, a faptului că este departe de a se termina. Suplimentar, o criză economică, ca efect al restricțiilor impuse de criza sanitară, era tot mai probabilă, motiv pentru care oamenii au început să țină în frâu dorința de a consuma.
Deși statistic cei mai mulți dintre noi considerăm că tot ce se întâmplă rău sau bun, în această lume, este controlat/influențat de anumiți lideri, situații fără doar și poate posibile, cred totuși că sunt momente, necontrolate, de autoreglare. Așa cum natura reacționează la excesele noastre, la intervențiile oamenilor asupra acesteia, la fel poate reacționa și o economie, fie ea globală. Rolul instituțiilor statului, în astfel de vremuri, este să înțeleagă dimensiunea crizei și să identifice cele mai bune instrumente pentru a cotrola și compensa, cât mai mult, efectele acesteia asupra comunității. Întrebarea este, reușesc?
