Tot mai des, politicienii tind să arate dispreț față de cetățenii României, până și atunci când chiar iau decizii bune. Cam aici s-a ajuns, după trei decenii de democrație. În ultimele zile cu toții am asistat la un adevărat ping-pong cu veniturile pensionarilor, de la Guvern la Parlament și invers. Unii spun că nu sunt fonduri la buget, alții spun că există, motiv pentru care ar putea crește punctul de pensie cu 40%, nu doar cu 14%, după cum a fost anunțat anterior de Guvernul României.
„Cei roșii”, în opoziție, dar suficient de puternici pentru a alcătui majorități în Legislativ, îi acuză pe „cei galbeni”, aflați la guvernare, că „ascund” disponibilități bănești în conturi denumite generic „Cheltuieli generale” în loc să aloce bani pentru creșterea punctului de pensie cu 40%. La rândul lor, cei galbeni îi acuză pe cei roșii de populism și rea intenție față de bunul mers al economiei, conducând astfel către un deficit bugetar de 11% din PIB. Celelalte formațiuni politice cântăresc cât mai bine situația și se aliază cu una dintre părți, dar se comportă cu precauție, pentru a nu-și supăra votanții. Se ridică la fileu inclusiv pensiile speciale, impozitarea acestora fiind soluția pentru a completa la bugetul statului deficitul generat de mărirea punctului de pensie la 40%. Mă îndoiesc, sincer, că vreun partid chiar intenționează să impoziteze pensiile speciale. Ce-i drept, există un proiect de lege depus în Parlament, privind impozitarea acestor pensii speciale, însă modul în care a fost scris ridică serioase semne de întrebare dacă inițiatorii au fost cu adevărat intenționați.
Conform proiectului de lege, pensiile speciale, incluzând aici și pensiile militarilor și pe cele ale magistraților, vor fi impozitate cu 85% în cazul sumelor mai mari de 7.000 de lei și cu 10% cele cuprinse între 2.000 și 7.000 de lei.
Desigur, acest proiect de lege a fost contestat și a ajuns pe masa Curții Constituționale. Se invocă două chestiuni. Una legată de principiul nediscriminării, conform căruia toată lumea trebuie să fie tratată în mod egal, motiv pentru care taxarea sau impozitarea va fi aplicată la fel pentru toți (deci nu așa cum a fost propus prin proiectul respectiv), iar cealaltă face referire la încadrarea fiscală, termenii supuși dezbaterii fiind taxare versus impozitare.
Stau și mă întreb, oare cu ce să fi greșit pensionarii noștri, de ce trebuie să fie implicați în acest joc murdar al politicii românești? În aceeași măsură mă întreb dacă cei care avansează astfel de cheltuieli bugetare înțeleg cu adevărat și consecințele asupra economiei.
Potrivit Casei Naționale pentru Pensii Publice (CNPP), în România, la sfârșitul lunii iunie 2020, era înregistrat un număr de 4.943.460 de pensionari. Dintre aceștia, s-au pensionat la limită de vârstă 3.872.229 de persoane. Pensia medie se situează la 1.339 lei. O creștere cu 40% ar genera un impact bugetar de aproximativ 2,65 miliarde lei (aprox. 546.000.000 euro). Deloc neglijabil.
Sigur, putem afirma că soluții există, fără a mai aduce în discuție pensiile speciale, care oricum pare un subiect fără finalitate.
La nivelul administraţiei publice centrale ori la nivelul celei locale, al majorității instituțiilor și companiilor publice/ regii autonome, avem o încărcare excesivă a organigramei, locuri de muncă create artificial, o ierarhizare complicată care generează avantaje doar celor cărora le-au fost create posturile respective. Este exclus vreun interes pentru eficientizarea activității, pentru asigurarea unor servicii mai calitative, fonduri crescânde pentru infrastructura școlară, sanitară, investiții. Din punctul meu de vedere, este loc de reduceri de costuri, este loc de profesionalizare și, desigur, o depolitizare a instituțiilor statului.
Este an electoral; probabil majoritatea demersurilor reprezintă exerciții de imagine ale politicienilor, care promit ceea ce își doresc cetățenii să audă. Niciun partid nu-și va asuma măsuri care ar putea fi încadrate, de unii, ca fiind radicale. Taxele și impozitele nu vor crește anul acesta, însă puțin probabil ca deficitul bugetar estimat pentru anul următor la 11%, urmare a creșterii punctului de pensie, să nu genereze creșteri de taxe și impozite. Primii afectați vor fi antreprenorii, cu predilecție firmele mici și mijlocii, apoi salariații acestora, probabil urmând disponibilizări, iar, cât îi privește pe pensionari, vai de pensia lor! Și, uite așa, nu vom mai avea parte doar de o „selecție naturală”, încercând să supraviețuim vremurilor actuale, ca urmare a pandemiei, ci ne vor „ajuta” și politicienii, prin măsurile adoptate ori legile pe care le votează, cu sau fără scrupule!
Vă încurajez să mergeți la vot și să votați responsabil! Să auzim de bine!
