Orice firmă poate fi analizată din punct de vedere al indicatorilor economici și financiari. Uneori aceștia sunt relevanți pentru a putea aprecia performanța și poziția financiară a respectivei companii. Cea mai mare parte a indicatorilor economici și financiari se calculează pe baza informațiilor furnizate de companii, în situațiile lor financiare. Utilitatea acestora constă, pe de o parte, în evidențierea unei tendințe, de creștere/scădere ori de îmbunătățire/înrăutățire a situației firmei, iar, pe de altă parte, indicatorii permit ca firma analizată să poată fi comparată cu altele din același domeniu de activitate.
În aceeași măsură putem analiza situația unei țări, la nivel macroeconomic, astfel încât să înțelegem evoluția, involuția sau stagnarea din perspectiva economiei țării analizate. Acest tip de analize este efectuat de Institutul Național de Statistică pentru România, iar, pentru întreaga Uniune Europeană, avem Eurostatul, subordonat Comisiei Europene. Eurostatul are printre atribuții și armonizarea metodelor statistice utilizate de țările membre UE, astfel încât analizele comparative să poată fi întocmite într-un mod corespunzător și echitabil.
Recent, Institutul Național de Statistică și Eurostatul au publicat analize cu privire la Produsul Intern Brut. Vă invit astfel să analizăm, pe baza datelor furnizate de INS și Eurostat, situația țării noastre, de la o perioadă la alta, dar și în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene.
Astfel, faţă de trimestrul I al anului 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat(PIB), în trimestrul al doilea, o scădere cu 12,3%. Dacă ne raportăm la media Uniunii Europene, pentru aceeași perioadă analizată, vom observa că România se află peste media Ue, dinamica PIB-ului european fiind în scădere cu 11,4%.
În România, trimestrul al doilea a generat scăderi importante în 6 din cele 10 ramuri de activitate. Industria a contribuit cu o diminuare de 4,6% în PIB, fiind cea mai afectată ramură a economiei naționale. Această scădere se traduce prin sistarea ori reducerea capacității de producție în trimestrul al doilea, cel mai probabil numeroase întreprinderi producând în limitele stocurilor de materii prime avute și în baza unor comenzi/contracte deja parafate.
Ramura „Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurant” a înregistrat cea de-a doua scădere, ca relevanță în PIB, cu un procent de 2,6%. Deși nu avem date statistice detaliate pe această ramură, consider că impactul negativ la PIB din această ramură este atribuit sub-ramurilor de transporturi și HORECA. Pe de altă parte, vânzările online de produse, ca rezultat al restricțiilor impuse de starea de urgență, dar și preocuparea românilor în a-și crea rezerve alimentare la începutul pandemiei, au compensat în mare măsură contribuția la PIB a serviciilor de transport, hoteluri și restaurante.
O a treia ramură afectată de criza pandemică este cea a „Activităților de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii”. Contribuția acesteia la PIB este negativă, în scădere cu 1,9%. Distanțarea socială, restricțiile impuse de Guvern cu scopul de a proteja societatea, au determinat reducerea semnificativă a acestor activități.
Celelalte trei ramuri cu contribuții negative la PIB – „Agricultură, silvicultură şi pescuit”, „Tranzacţii imobiliare”, „Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport” au înregistrat contribuții negative în PIB sub 1% fiecare.
Totuși, au existat și ramuri care au înregistrat contribuții pozitive în PIB, în trimestrul al doilea, în plină pandemie. Ramura „Informații și comunicații” a avut o contribuție pozitivă de 0,6%, explicația fiind, sunt de părere, dorința românilor de a comunica prin intermediul telefonului/Internetului, ca urmare a restricțiilor privind mobilitatea în starea de urgență. Ramura „Construcții” a înregistrat o ușoară creștere, contribuind cu +0,3% la PIB-ul intern.
Se menționează de către Institutul Național de Statistică că rezultatele obținute au la bază estimări „semnal”, dar şi date provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial, acestea fiind afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate vor face obiectul unor revizuiri.
Aprecierea mea este că, cel mai probabil, vom avea o revizuire negativă, ușor în creștere. Întreprinderile mici și mijlocii care au sistat complet activitatea în starea de urgență și, parțial, în starea de alertă vor avea un impact minor asupra indicatorilor prezentați de INS. Aceste întreprinderi, ca urmare a suspendării activității, nu au comunicat în trimestrul al doilea Institutului Național de Statistică datele economico-financiare ale acestora.
Cât de eficiente sau suficiente au fost măsurile adoptate de Guvernul României, impactul acestora asupra economia națională, aceste chestiuni le vom putea analiza după publicarea datelor statistice ale trimestrului al treilea. Mai relevant ar fi să urmărim evoluția indicatorilor din trimestrul al patrulea al acestui an, întrucât o serie de măsuri/decizii adoptate anterior se vor reflecta în rezultatele ultimului trimestru, ca efect al „bulgărelui de zăpadă”. Până atunci, cap (reușită) sau pajură (eșec)?
