Postul Adormirii Maicii Domnului, al treilea post mare de peste an, începe astăzi şi se încheie în 15 august, după Sfânta Liturghie.
Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august şi se încheie la 15 august, după Liturghia marelui praznic. Acest post reaminteşte oamenilor virtuţile Sfintei Fecioare Maria, care şi-a petrecut întreaga viaţă în post şi rugăciune continuă, scrie digi24.ro.
Scoaterea Sfintei Cruci se sărbătorește de Biserica Ortodoxă la 1 august. În această zi, era obiceiul la Constantinopol de a scoate Lemnul Sfânt al cinstitei și de viață făcătoarei Cruci din palatul imperial în procesiune până la Catedrala Sfânta Sofia.
La procesiune participau o mulțime de preoți și diaconi, care o tămâiau pe tot acest drum. Mulțimea se oprea pe parcurs la o fântâna cu un baptisteriu, unde se făcea binecuvântarea apei, pentru ca apoi Sfânta Cruce sa fie pusă pe masa altarului Sfintei Sofia.
Din catedrală se făceau apoi, în fiecare zi, până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), procesiuni în cartierele orașului, pentru a purifica aerul și a-i proteja pe locuitorii cetății de epidemiile ce se puteau răspândi cu repeziciune la acea epocă, mai ales pe căldurile din luna august.
Creștinii au cinstit Sfânta Cruce încă din primele secole, cultul ei s-a generalizat însă abia în secolul al IV-lea, după minunea arătării ei pe cer, în vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Sinoadele Bisericii au hotărât ca cinstirea Sfintei Cruci sa fie egală cu cea adusă Sfintelor Icoane și Sfintei Evanghelii.
Sfânta Cruce este prăznuită de-a lungul anului bisericesc de câteva ori: Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie; Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare; Scoaterea cinstitului Lemn al Sfintei Cruci, pe 1 august; Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer, în Ierusalim, pe 7 mai.
„Postul este un mijloc prin care se asigură echilibrul fiinţei umane. El ne introduce într-o atmosferă de cumpătare, de înfrânare, de jertfă, care duc toate la îndreptare. Fiinţa umană este adesea asaltată de furtuna patimilor, la care ne duce de atâtea ori fie pofta trupului, fie a minţii. Filosoful şi înţeleptul antic Platon spunea că în firea omului se întâlneşte mândria leului, pornirea răpitoare a leopardului, viclenia şarpelui, precum şi pornirile rele ale altor vieţuitoare. Dar tot el adaugă: «Omul are suflet raţional cu care poate stăpâni toate aceste patimi». Cine se plânge că nu se poate înfrâna de la nimic, înseamnă că nu poate face niciun bine pentru că a posti înseamnă a începe să faci binele. Postul nu trebuie considerat ca o povară sau osândă, ci ca o modalitate de eliberare de patimi, din robia acestora”, explică părintele profesor Vasile Borca în cartea “Învăţături şi rugăciuni folositoare”.
Potrivit acestuia, postul este un act de înfrângere a egoismului, de biruinţă, înfrânare şi stăpânire asupra pornirilor rele care izvorăsc de atâtea ori din firea noastră rănită de păcate.
„Cercetând istoria Bisericii, constatăm că toţi cei care au dobândit desăvârşirea şi mântuirea au avut în mare cinste şi au iubit postul. Toţi sfinţii, prin post şi nevoinţă au dobândit sfinţenia. Unde postul nu este respectat, dispare din viaţă sfinţenia, năzuinţa omului spre desăvârşire, spre înnobilare; degradarea umanului ia ritmuri galopante”, mai spune părintele profesor Vasile Borca.
Postul Adormirii Maicii Domnului este mai puţin aspru decât Postul Paştelui, însă mult mai sever decât cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi al Naşterii Domnului, când, în fiecare sâmbătă şi duminică, Biserica a rânduit dezlegare la peşte. Aşadar, în Postul Sfintei Marii este dezlegare la peşte în 6 august, la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului.
În acelaşi timp, nutriţioniştii ne îndeamnă la cumpătare alimentară, recomandând să nu fie consumate mâncăruri îmbibate în ulei. „Postul nu trebuie privit ca o perioadă în care putem mânca mult pentru că mâncarea este mai uşoară. Nu sunt recomandate mâncărurile îmbibate cu ulei, şi nici acele produse cu aspectul unor mezeluri sau brânzeturi. Acesta nu este post. Un post adevărat înseamnă cumpătare alimentară, cu legume şi fructe, salate şi mai ales mâncarea bunicilor noastre, varză, fasole, cartofi”, a explicat medicul specialist în nutriţie şi boli metabolice, Simona Tivadar.
