Potrivit calendarului tradițional agricol chinez, stabilit în funcție de rotațiile Lunii în jurul Pământului, în această noapte, vom intra zodia iepurelui de apă. Horoscopul chinezesc spune că Anul Iepurelui va fi bun pentru toate zodiile și extrem de norocos pentru cei mai mulți. Jurnalistul sibian Dan Tomozei, stabilit de 12 ani la Beijing, vorbește despre tradițiile chinezilor și despre semnificații profunde ale acestor sărbători.
Potrivit horoscopului chinezesc, Anul Iepurelui va fi bun pentru toate zodiile și extrem de norocos pentru cei mai mulți. Anul Nou Chinezesc 2023 începe pe data de 22 ianuarie, când Luna nouă ajunge în zodia Vărsătorului. Potrivit tradiției chineze, anul nou începe întotdeauna la a doua sau a treia lună nouă după solstițiul de iarnă, așadar data la care se sărbătorește anul nou chinezesc poate varia între 20 ianuarie și 20 februarie.
Conform astrologiei chineze, acest an este guvernat de zodia Iepurelui de Apă care se va încheia pe data de 10 februarie 2024, când va începe anul Dragonului de Lemn.
În mitologia chineză, iepurele este un simbol al longevității, păcii și prosperității, anul 2023, așadar anul 2023 este de așteptat să fie unul al speranțelor împlinite. Oamenii născuți în anul iepurelui sunt considerați vigilenți, cu har, cu mintea sclipitoare, ingenioși.
Conform jurnalistului sibian Dan Tomozei, care locuiește de 12 ani la Beijing, tradițiile chineze ocazionate de Sărbătoarea Primăverii includ marea migrație a lumii moderne, cel mai mare fenomen la nivel nivel planetar, cu rădăcinile începutul anilor ’70 din secolul trecut.
”În 2023, în cele 40 de zile ale marii migrații (7 Ianuarie – 15 Februarie), în China au fost vândute în avans bilete interne pe cările: rutiere, feroviare, aviatice, maritime, fiind preconizate peste 2,09 miliarde călătorii, în creștere cu 99,5% față perioada similară din 2022. Fenomenul a fost accelerat în condițiile ridicării restricțiilor epidemice interne, dar cel mai probabil abia în 2024 se va ajunge la nivelul de peste trei miliarde, înregistrat în 2019”, scrie jurnalistul.
Tot el detaliază, pe larg, tradițiile și obiceiurile legate de această sărbotoare.
Anul Nou chinezesc
Evenimentul este cunoscut sub numele de Sărbătoarea Primăverii pentru că porneşte de la începutul primăverii. ”Sărbătoarea este atât de veche încât nu se mai ştie când a fost celebrată pentru prima dată. Există destul de multe surse şi explicaţii, toate având un numitor comun: Nian/年, care în limba chineză înseamnă „an” şi care a fost iniţial numele unui monstru care făcea prăpăd printre oameni la finalul iernii”, scrie Tomozei.
Sărbătoarea primăverii
Sărbătoarea Primăverii este cea mai important sărbătoare a poporului chinez, echivalentul Crăciunului pentru occidental. ”Este momentul când toţi membrii familiei se adună, toţi cei care trăiesc departe de casă revin în familie. De aceea, această perioadă, pentru o jumătate de lună, este cea mai aglomerată pentru sistemele de transport. Aeroporturile, gările şi staţii de autobuz pe distanţe lungi sunt arhipline. Iată unul dintre motivele pentru care Guvernul chinez a decis ca toată lumea să aibă şapte zile libere pentru sărbătorirea Noului An”, explică sibianul care trăiește de 12 ani în Beijing.
Residents of Mianyang, China, dress up for dragon dances to welcome the Year of the Dog on Feb. 16.
Sărbătoarea familiei
Ajunul Anului Nou şi ziua de Anul Nou sunt celebrate în familie, fiind un timp al reuniunii şi mulţumirii. ”În urmă cu sute de ani, celebrarea era subliniată, în mod tradiţional, cu o ceremonie religioasă organizată în onoarea Cerului şi Pământului, a zeilor care protejau casele şi strămoşii familiei. Sacrificiul făcut în onoarea strămoşilor este cel mai important şi necesar dintre toate ritualurile, pentru că uneşte membrii familiei în viaţă cu cei care au murit. De asemenea, rudele aflate departe sunt pomenite cu mare respect, ca având o importantă contribuţie şi responsabile pentru puterea familiei”, explică Dan Tomozei una dintre cele mai profunde semnificații ale Sărbătorii Anului Nou Chinezesc,
Tot el povestește și despre obiceiurculinare ale chinezilor în această sărbătore care cuprinde 15 zile. ” În ziua de Anul Nou, familiile de chinezi mânâncă un fel de mancare vegetariană numită „Jai”. Deşi ingredientele care compun jaiul sunt legume rădăcinoase sau fibroase, mulţi oameni atribuie acestei mâncări calităţi superstiţioase.
Pe masa chinezilor se mai află şi un peşte întreg, pentru că reprezeintă resolidaritarea şi abundenţa, dar şi un pui bine rumenit care reprezintă prosperitatea. Puiul, la fel ca şi peştele, trebuie să fie obligatoriu întreg, cu cap, coada şi picioare. Pe masă se pun şi tăiţei care, la fel, trebuie să fie netăiaţi, deoarece reprezintă longevitatea.
În sudul Chinei, mâncărurile preferate sunt gao – orez dulce vâscos şi zong zî – orez înfăşurat în frunze de stuf. În nord, se pregăteşte pâine din grâu şi mici găluşte din carne”.
