În fiecare an, nivelul ameninţării cibernetice creşte, respectiva creştere fiind una semnificativă şi calitativă, a declarat ieri, la Sibiu, Gabriel Mazilu, directorul adjunct al Centrului Naţional CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI).
„Recunoaştem public, în conferinţele de presă, da, nivelul ameninţării cibernetice a crescut de la an la an, începând din 2008, anul în care am început în mod instituţional să evaluăm nivelul ameninţării cibernetice, an în care a fost constituit Centrul Naţional CYBERINT în interiorul SRI. Practic, constatăm că, în fiecare an, nivelul ameninţării cibernetice creşte. Această creştere este una semnificativă şi calitativă”, a explicat Gabriel Mazilu, care a participat ieri, la Sibiu, la Congresul Internaţional „Cybersecurity in Romania – platformă de dialog public-privat”, unde au fost prezenţi specialişti din 20 de ţări, relatează Agerpres.
Întrebat dacă statutul României de membru NATO a dus la creşterea atacurilor cibernetice asupra ţării noastre, directorul adjunct al Centrului Naţional CYBERINT a răspuns: „Direct şi indirect, România a fost ţintă a acestor atacuri, pentru că ştim foarte bine că au fost atacuri care au vizat Alianţa. Nu vreau să speculez, este evident că toate evenimentele care au implicat NATO în ultimii ani au constituit subiect de interes pentru agresori, încercând să înţeleagă, să culeagă informaţii despre intenţiile, deciziile şi resursele pe care le are NATO pentru a gestiona diferite crize sau situaţii la nivel global, având în vedere rolul defensiv al Alianţei şi, din acest punct de vedere, România şi-a adus contribuţia de securitate la securitatea Alianţei în întregimea ei, ca şi organizaţie.”
Gabriel Mazilu s-a referit şi la factorii care determină creşterea nivelului ameninţării cibernetice. „România, datorită poziţionării pe care o are, şi aici mă refer la sistemul de alianţe din care facem parte, calitatea de membru al Uniunii Europene, poziţia geostrategică în care suntem, toate evenimentele în care suntem parte sunt factori care determină creşterea nivelului ameninţării cibernetice. Din acest punct de vedere, România nu este o victimă colaterală, ci este, alături de celelalte state europene, o ţintă explicită a acestor atacuri”, a precizat reprezentantul Centrului Naţional CYBERINT.
Mazilu a menţionat patru tipuri de agresori cibernetici, precizând că ameninţarea reprezentată de actorii statali are „cel mai ridicat nivel de impact asupra securităţii naţionale”. „Nu avem o situaţie statistică a acestor atacuri, pentru că statistic nu reprezintă o cifră, o valoare relevantă. Relevanţa este dată de impactul asupra securităţii naţionale. Din acest punct de vedere, nu cantitatea este importantă, ci calitatea acestor atacuri, calitatea este dată de natura agresorilor. În cadrul conferinţei, am enumerat patru tipuri de agresori: actorii statali, actorii provenind din mediul crimei organizate, extremiştii (…) şi teroriştii, grupările teroriste. (…) Ameninţarea reprezentată de actorii statali are cel mai ridicat nivel de impact asupra securităţii naţionale, în raport cu celelalte trei tipuri de actori. (…) Actorii statali afectează cel mai mult securitatea naţională a României. Pe locul doi sunt actorii din mediile criminalităţii organizate”, a arătat Gabriel Mazilu.
Reprezentantul SRI a precizat, ca răspuns privind relevanţa agresiunii cibernetice derulate de extremişti şi terorişti, că „în acest moment, această ameninţare are un nivel scăzut, în raport cu securitatea naţională a României”.
„Însă – a continuat Gabriel Mazilu – acordăm o atenţie dedicată acestor două fenomene, acestor două tipuri de actori, tocmai pentru a putea fi în măsură să înţelegem evoluţia fenomenului şi să putem anticipa momentul în care vor reprezenta o ameninţare semnificativă pentru securitatea naţională a României. Nivelul lor tehnologic este, în acest moment, scăzut şi reuşesc totuşi să fie vizibili în special în media, prin faptul că înlocuiesc conţinutul legitim al site-urilor, fie al instituţiilor, fie al firmelor private, fie al comunicaţiilor, în general al media, cu mesaje, de regulă, de factură religioasă. În esenţă, extremismul este un fenomen pe care îl monitorizăm cu atenţie, dar, pe de altă parte, modul în care se manifestă prin afectarea conţinutului, disponibilităţii şi integrităţii informaţiilor din infrastructurile cibernetice este o altă dimensiune care preocupă Serviciul Român de Informaţii”, a spus directorul adjunct al Centrului Naţional CYBERINT.
Acesta dă asigurări că specialiştii SRI reuşesc să depisteze atacurile cibernetice şi că România este foarte apreciată de partenerii externi în domeniul securităţii cibernetice.
„Reuşim să depistăm atacurile cibernetice împotriva României şi considerăm că România este, prin instituţiile sale, competitivă în domeniul securităţii cibernetice”, a declarat Gabriel Mazilu.
Reprezentantul Centrului Naţional CYBERINT a semnalat însă absenţa, în România, a unei legislaţii specializate în domeniul securităţii cibernetice.
„Resimţim foarte mult lipsa unei legislaţii specializate în domeniul securităţii cibernetice. Oricum ar arăta ea, ar reuşi să determine o normă naţională care să determine o acţiune coerentă şi susţinută a tuturor instituţiilor publice sau private din România. (…) Este un lucru pe care l-au descoperit foarte multe ţări europene, care sunt la a doua sau a treia ediţie a legislaţiei de securitate cibernetică naţională”, a atras atenţia Gabriel Mazilu.
El a mai precizat că domeniile politic, militar şi economic sunt vizate cu predilecţie de atacurile cibernetice.
foto: cybersecurity-romania.ro
