Deja celebru pe toate străduțele Turnișorului, hencleșul lui Josef Sepp a depășit orice așteptări în materie de popularitate, iar acum se exportă în Germania. Ajunge acolo ca marfă premium la categoria produs tradițional și este consumat ca o delicatesă.
Are avantajul că e făcut din produse naturale, manual, exact ca acum câteva sute de ani, când a fost inventat. Când nu merge la export, încântă papilele gustative ale oamenilor politici sau ale altor oaspeți de seamă ai orașului, reprezentând imaginea unui desert interesant cu iz local.
Printre cei care au gustat hencleșul lui Sepp se numără și fostul premier Dacian Cioloș / foto: Mihai Colibaba
Deși se prepară doar din făină, ouă, zahăr, ulei, drojdie, unt și smântână, hencleșul de Turnișor e aparte. „Cine-l vede prima dată crede că e pizza. Un client care a văzut livrările noastre dintr-o zi mi-a spus mai în glumă că vând tare bine pizza asta. E vorba de hencleșul adevărat, așa cum se făcea pe vremuri în Ardeal de către sași sau saxoni. Nimic din ceea ce găsiți la piața nu e ceea ce ar trebui să fie un hencleș“, ne-a mărturisit artizanul Sepp, proprietar al unui restaurant de cartier și mândru descendent al landlerilor din Turnișor.
Prăjitura tradițională a sașilor era servită cu precădere la nunți și alte momente festive, fiind apreciat pentru rezistența pe care ți-o dă la băutură. Extrem de bogat în grăsime animală, dată de unt și smântână, produsul miraculos le permitea bărbaților să petreacă fără a-și pierde mințile. „Orice hencleș adevărat trebuie să aibă multă grăsime. Așa poți să bei de trei ori mai mult. Iar asta nu este o glumă. Oricine poate să verifice“, ne-a mai dezvăluit domnul Sepp.
Hencleșul a depășit orice așteptări în materie de popularitate / foto: Mihai Colibaba
Secretul nu stă în ingrediente, ci în calitatea acestora. Smântâna și untul trebuie să aibă cât mai multă grăsime. Rețeta inițială, asezonată cu zahăr pudră și un vin alb sec, a fost moștenită din caietul de bucate al bunicii și păstrată cu sfințenie în Germania, la sora lui Josef Sepp. Tot de acolo vin și rețetele sale pentru gogoși sau tortul de biscuiți cu budincă. „Vrem să profităm de programul Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană și o să aducem la viață o serie de preparate săsești sau saxone uitate“, spune acesta.
Gusturile și aromele din bucătăria sașilor fac parte din moștenirea transmisă în Transilvania de la o generație la alta. Pe lângă ciorbe, tocănițe, mămăligă sau sarmale, feluri de mâncare obișnuite în spațiul nostru, mâncărurile sașilor surprind prin denumiri și ingrediente pitorești, mai puțin cunoscute în restul țării, precum rubarbura sau chervarul (hasmațuchi), prin combinații inedite de sosuri de fructe și carne, preferința pentru gustul dulce-acrișor și o adevărată cultură de inspirație germană sau austriacă a deserturile delicioase.
Viorica MAIER
