Există în județul nostru locuri în care oamenii trăiesc în bordeie la care, în loc de ferestre și uși, atârnă zdrențe. De la mic la mare, toți sunt analfabeți. Cu siguranță, pe aici n-a mai trecut nimeni să le explice că e pandemie sau să le facă promisiuni pentru viitor.
Dezvoltarea rurală înseamnă civilizație, în primul rând, adică a oferi dreptul la un trai decent unor oameni care să devină capabili să se achite de obligații sociale, așa cum e firesc. Adevărata construcție socială trebuie să înceapă cu aceste colectivități care devin tot mai numeroase și cu probleme tot mai grave, pentru că ignorarea lor produce efecte majore în dezvoltarea rurală.
Unul din obiectivele importante ale Consiliului Județean ar trebui să fie o politică de sprijin a grupurilor vulnerabile prin intermediul DGASPC şi a serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor. La fel de important mi se pare și rolul de a sprijini organizaţiile neguvernamentale specializate în furnizarea unor astfel de servicii, precum și dezvoltarea proiectelor de economie socială. O altă soluție viabilă este și conceptul de voluntariat social, practicat la scară largă în alte țări, care ar putea să devină o componentă esențială a strategiei pe termen lung.
CJS ar trebui să aibă o Agendă Socială (nu doar sportivă și culturală), prin care să-și asume cofinanțarea sau finanțarea ONG-urilor care îngrijesc copiii și adulții cu dizabilități.
Pragul sărăciei e alarmant: în județul Sibiu, o treime din comune includ sate care au zone marginalizate, cu o densitate mare a gospodăriilor sărace. Există și zone urbane cu grad ridicat de sărăcie și risc, cu familii monoparentale, copii supuși abuzului și neglijării, cu deficiențe, cerințe educative speciale, victime ale violenței sociale.
Trebuie să investim în oamenii care vor să muncească, să învețe și să-și crească fiii în condiții umane!
Trebuie un program intens de acțiune socială, bazat pe investiții sustenabile, cu măsuri concrete și urgente:
· susținerea DGASPC pentru reformarea sistemului rezidențial și dezvoltarea serviciilor alternative mai prietenoase cu rezidenții;
· extinderea și eficientizarea serviciilor sociale (alfabetizarea adulților, școală de masă, școală specială, centre de zi sau centre de recuperare, servicii de orientare vocațională, de reconversie profesională);
· dezvoltarea de servicii sociale și medicale la nivel județean pentru persoanele cu dizabilități, copii și adulți;
· sprijin pentru implementarea unor proiecte de integrare socio-profesională a tinerilor de peste 18 ani, după ieșirea din sistemul de protecție socială, prin implicarea instituțiilor publice și private abilitate în domeniul protecției și asistenței sociale și identificarea resurselor financiare din surse interne și externe;
În concluzie: Asistența socială nu mai trebuie să fie privită ca un domeniu care „cheltuiește banii Consiliului Județean”, pentru că aceasta se ocupă de destinele frânte ale semenilor mai puțini norocoși, lucrând cu efectele unor politici publice și ale unor decizii politice locale deficitare, datorate dezinteresului decidenților, ci să fie sprijinită astfel încât comunitățile defavorizate să ajungă să se întrețină și să devină la rândul lor productive, iar asistența socială să nu mai fie un obiectiv pe hârtie, ci o realitate tradusă prin fapte concrete: reducerea sărăciei, incluziunea socială, educațională, reducerea analfabetismului și a abandonului școlar, dezvoltarea unei rețele de centre de tip familial, locuințe protejate.
Mai multe detalii despre programul electoral al FDGR pentru 2020-2024 puteți găsi pe http://gabrieltischer.ro sau https://www.facebook.com/GabrielTischerFDGR
Gabriel Tischer, candidatul FDGR la funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu
