Ca în fiecare an, ultima duminică din luna ianuarie, la Agnita, este Duminica Lolelor.
Străzile orașului au fost pline și în acest an de participanții la Fuga Lolelor, un obicei săsesc vechi, cunoscut încă din anul 1689.
Potrivit tradiției, lolele (urzeln în limba germană) au darul de a alunga iarna și spiritele rele din oraș.
Lolele sunt costumate în zdrențe negre, iar pe față au măști hidoase, pictate și ornate cu blană de vulpe sau iepure iar pe spate poartă o coadă lungă din cânepă. De nelipsit din „dotarea” lolelor sunt biciul și talăngile care produc zgomote cât mai puternice.
Deasemenea pe traseul lor lolele împart gogoși celor care le privesc.
Anul acesta la Parada și Fuga Lolelor au participat nu mai puțin de 280 de lole din Agnita, dar și sași plecați de pe aceste meleaguri și reveniți special în țară pentru străvechiul obicei, dar și câteva lole venite din Republica Moldova. De pe margine mii de oameni, veniți unii din zone îndepărtate pentru a participa la paradă, au asistat la celebra paradă.
La Parada Lolelor a asistat și primarul orașului Agnita, Alin Schiau Gull care le-a transmis u mesaj tuturor celor prezenți.
Legenda din spatele Fugii Lolelor
Lolele (în limba germană Urzeln), personaje costumate cu măști hidoase, fioroase, îmbrăcate în zdrențe negre, pocnind din bice în acord cu talăngile, amintesc de săsoaica legendară Ursula, care, într-o costumație asemănătoare, a reușit să pună pe fugă o hoardă de tătari, ce asediaseră cetatea Agnitei. În amintirea ei, meșterii sași ai breslelor se costumau an de an, iar într-o procesiune solemnă, înmânau, la început de an, lada de breaslă starostelui nou ales.
Începând cu anul 1911 reprezentații tuturor asociațiilor meșteșugărești din Agnita au prezentat împreună o paradă formată din lole și simboluri ale meșteșugarilor.
După anul 1990, pe fondul plecării masive a sașilor de pe Valea Hârtibaciului, obiceiul a fost întrerupt până în anul 2007 când a fost reluat și dus mai departe de către populația românească de pe aceste meleaguri.
De atunci, în fiecare an, Parada Lolelor este nelipsită de la Agnita, chiar dacă se desfășoară într-o formă ușor diferită față e trecut.
Astfel, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.
FOTO /VIDEO: Mesagerul de Sibiu
