Superba biserică fortificată din Dealu Frumos este, deocamdată, în siguranță. Timp de mai multe săptămâni, aproximativ 60 de voluntari coordonați de restauratorii Stefan Vaida și Ionut Dobra au muncit pentru ca această mică bucată de istorie medievală să fie salvată.
Foto: Ambulanța pentru Monumente Transilvania Sud
Biserica evanghelică fortificată din Dealu Frumos își are originile în sec. XIII, fiind construită pe locul unei foste biserici romanice. Incinta care o înconjoară e datată în secolul XVI și are mai multe turnuri de apărare acoperite cu țiglă. În lipsa unor lucrări de întreținere curente, învelitorile acestora au început să se degradeze permițând infiltrații și deteriorări ale structurilor din stejar ale șarpantelor. Intervenția Ambulanței penru Monumente a urmărit punerea în siguranță a acoperișului celor două turnuri de nord-vest și sud-est. De data aceasta intervenția s-a derulat în cadrul unui alt proiect, cu titlul “Tradiție și tehnologie – tehnici de restaurare și vizualizări ale patrimoniului în VR la Dealu Frumos”, desfășurat în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu care deține în concesiune fortificația și cu susținerea Ordinul Arhitecților din România Filiala București prin Timbrul de arhitectură, proiect coordonat de colaboratoarea Claudia Popescu asistată de arhitecta hârtibăceană Ioana Ardelean. Claudia Popescu a reușit să creeze la Dealu Frumos o școală de vară de arhitectură ce oferă an de an posibilitatea studenților să se formeze în domeniul conservării patrimoniului imobil.
Intervenția de la Dealu Frumos a fost mult așteptată de cei peste 200 de studenți de la arhitectură înscriși, dintre care au fost selectați doar 60.
„În săptămâna de dinaintea intervenției începuserăm să ne organizăm. Țineam legătura cu Alina Șamu, unul dintre administratorii din localitate și cea care a devenit pe timpul celor 3 săptămâni sufletul intervenției. A cioplit în rând cu noi, a ajutat la organizarea șantierului, iar între două transporturi de țiglă ne punea masa, apoi pregătea camerele de cazare pentru noi veniți. Câte și mai câte a făcut Alina de bucuria voluntarilor și datorită faptului că în sfârșit se salvează o mare parte din fortificație. Ne bucurăm că am câștigat o nouă prietenă! Chiar dacă Martin Maurer, celălalt administrator, nu e prieten al înălțimilor amețitoare, ne-a ajutat să organizăm lucrurile la firul ierbii.
Știam încă din iarnă că turnul de nord-vest avea probleme serioase inclusiv la partea de zidărie, așa ca el a reprezentat prioritatea noastră atunci când am început efectiv treaba. Colegii noștri de la UAUIM, sub coordonarea arh. Liviu Gligor, au montat un eșafodaj pentru a asigura locul înainte ca noi să începem șantierul, iar simultan cu decopertarea acoperișului, am început lucrul în zona cu probleme”, povestesc reprezentanții Ambulanței pentru Monumente despre această intervenție.
Bucata de zidărie fracturată și desprinsă a fost demontată, curățată și rezidită în primele zile pentru ca lucrările să se poată desfășura în deplină siguranță mai departe. La începutul celei de-a doua săptămâni a început activitatea la turnul de sud-est. Șarpantele ambelor turnuri au avut nevoie de completări și intervenții structurale, pentru care s-a folosit lemn vechi de stejar pe care voluntarii l-au prelucrat manual. Piesele vechi de învelitoare au fost demontate, triate și redispuse pe acoperiș, cele lipsă fiind înlocuite cu țigle manufacturate vechi de tip solzi, cu proprietăți asemănătoare. Părțile superioare ale zidurilor au fost de asemenea curățate, completate, tencuite și reacoperite cu coame ceramice. Tencuiala firavă a fațadelor a fost consolidată prin tiviri. Turnul de nord-vest păstra încă o bună parte din lații istorici, așa că s-a decis păstrarea celor aflați în stare bună, iar cei care erau degradați au fost înlocuiți cu unii noi realizați după tehnica tradițională (decojiți, trasați cu sfoară și ciopliți manual cu barda) de către voluntari din bilele din lemn de esență moale. Chiar și cuiele vechi de fierar au fost recuperate, îndreptate și reutilizate. Turnurile au avut probabil inițial o învelitoare de olane care s-a mai păstrat în zonele cornisei de pe una dintre fețe. Au fost completate cu olane similare puse la dispoziție de doamna Carmen Schuster, proprietara casei de oaspeți de la Cincșor. Îi mulțumim mult pentru ajutor!
Toată munca s-a desfășurat în interiorul incintei fortificate și chiar dacă șantierul a avut loc în mijlocul verii, zidurile de piatră și copacii din incintă au ținut umbră penru voluntari. Ritmul a fost excelent, mai ales la finalul intervenției, când fiecare s-a mobilizat, iar șantierul s-a transformat într-un mușuroi de furnici în care fiecare-și cunoștea bine rolul.
„Arhitectul Jan Hülsemann a fost cu noi și de data aceasta pe întreg parcursul intervenției. Alături de el am decis asupra celor mai potrivite soluții, am urmărit prezentări și ne-am extins cunoștințele privind modul de păstrare a sculelor, dar și tipurile de îmbinări și completări potrivite pentru diferite elemente ale șarpantelor.
Fiind vorba de un proiect mai mare, am avut un șir lung de invitați care au suținut prezentări sau au făcut workshopuri cu studenții. Dintre aceștia, arhitectul Liviu Gligor le-a vorbit voluntarilor despre restaurarea șarpantei turnului bisericii, meșterul fierar Ovi Miclea a făcut o demonstrație a modului tradițional de realizare a cuielor de fier, iar Călin Șuteu a povestit despre scanarea 3D a monumentelor și a făcut activități practice cu studenții. În timpul vizitei la biserica fortificată din Richis, l-am întâlnit pe restauratorul Kiss Lorand, care ne-a povestit despre restaurarea frescei, iar în timpul primei săptămâni am participat cu toții la conferința de la Sibiu a arhitectului de talie internațională, Kengo Kuma.
În timpul liber am fost la piscina din localitate, am jucat tenis de masă și basket, am vizitat țiglăria tradițională și micul muzeu de la Apoș înființată de Asociația Monumentum în 2015, am văzut Casa Regelui Charles și biserica fortificată din Viscri, am dansat alături de Chirion Stănuleț și grupul de copii pe care îi pregătește săptămânal la Chirpăr, am interacționat cu membrii comunității și am stat împreună în jurul focului în curtea <<ospodăriei verzi>>”, mai povestesc reprezentanții Abulanței despre intervenția de la Dealu Frumos.
„Comunitatea locală ne-a fost alături. Denia și Radu Mateescu ne-au îmbiat pe șantier cu ceva dulce și ne-au invitat la un foc cu vin fiert în curtea lor. Le mulțumim mult pentru susținere.
La finalul intervenției ne-am bucurat de vizita pe șantier a câtorva Ashoka fellows, antreprenori sociali, care, fiecare în domeniul său, au avut o contribuție enormă la soluționarea unor probleme cu care se confruntă România zilelor noastre.
Cazarea s-a făcut în fostul cămin cultural cuprins între zidurile incintei, în casele puse la dispoziție cu generozitate de membrii comunității săsești din Germania (HOG Schoenberg) și în spațiile de cazare ale Taberei de creație și studiu a UAUIM. Tot în gospodăria UAUIM am luat mesele și am petrecut pauzele de prânz. Trebuie spus că fostul cămin este o bijuterie de arhitectură proiectată la începutul secolului 20 de cel mai cunoscut arhitect sas, Fritz Balthes, cămin pe care organizația noastră l-a clasat în lista monumentelor istorice cu ajutorul Ministerului Culturii în 2016”, spun protagoniștii intervenției de la Dealu Frumos.
Voluntari: Lavinia Cociubei, Diana Iabrasu, Maria Magdalena Defta, Maria Cardan, Dragulanescu Ioana Dora, Popa Radu-Stefan, Slageana Panici, Ioana Viorica Georgescu, Botas Cristiana-Lavinia, Rares Ronkov, Pîrvu Gabriela, Luisa Mierla, Corneliu Tănase, Alexandra Țigan, Anca Apostu, Alexandra Mihai-Stan, Diana Cristiana Martinescu, Adrian Bujenita, Andreea Vuia, Renate Rozemberg, Răduca Roberta, Miruna Năstasă, Nițică Ana-Maria, Diana Oprea, Iulia Belea, Vasile-Alexandru Puha, Toderici Raul Andrei, Bogdan Gîrbovan, Carmina Cotfas, Gabriel Parnuta, Maria Hîncu, Priscornita-Tonea Miruna, Ilie Maria Luana, Gaman Dragos, Teodor Munteanu, Alina Ioana Todoca, Claudiu Horșia, Cheṣa Eliza, Costea Tudor, Gabriela Nedelcu, Ioana Patrascoiu, Petruța Liviu Nicolae, Carare Giorgia, Danea Mihai Octavian, Aurelia Micoroi, Sonia Drăgănescu, Alexandra Bajan, Adeline Sandu, Cristiean Gabriela, Birda Ioana Alexandra, Gherghina Sorin, Enache Ioana Catalina, Cosmina-Mihaela Martalog, Calinciuc Georgiana, Amanda Romocea, Larisa-Floriana Hățiș, Diana Milica.
Co-finanțatori: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Ordinul Arhitecților din România Filiala București, HOG Schönberg.
Coordonator logistic: Andreea Năprădean
Coordonatori tehnici: Jan Hülsemann, Eugen Vaida
Restauratori: Ștefan Vaida, Ionuț Dobra
Meşteri: Nicolae Lungu, Sebastian Stuebs
Coordonatori din partea UAUIM: Claudia Popescu, Ioana Ardelean
Documentație: Liviu Gligor
Scanare 3D: Călin Șuteu (Gigapixel Art SRL)
Parteneri locali: Primăria Merghindeal.
„La final dorim să le mulțumim sponsorilor noștri strategici, Profi, DEDEMAN, DEWALT, Romanian-American Foundation și Graphein fără de care munca noastră nu ar fi fost posibilă.
Intervenția s-a realizat în cadrul proiectului <<Ambulanţa pentru monumente>>, proiect inițiat de Asociația Monumentum și sprijinit de The King’s Foundation, organizație prezidată de Majestatea Sa Regele Charles al III-lea”, mai transmit reprezentanții Ambulanței.
