Asociația Monumentum a finalizat intervenția de salvare a cabanei Prejba din Munții Lotrului, una dintre cele mai solitare și frumoase cabane din România.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
Peste 30 de voluntari au lucrat două săptămâni pentru a înlocui acoperișul și a consolida fundația cabanei construite în 1924.
Cabana Prejba este prima cabană montană construită la începutul secolului XX de către membrii SKV (Siebenburgischer Karpatenverein), cea mai veche asociație montană din România. Cabana are o istorie zbuciumată: a fost construită în 1924 pe o veche cabană vânătorească, după ce în prealabil a ars vechea cabană Prejba aflată la 800 de metri distanță.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
A fost afectată de un incendiu cu intervenții semnificative în perioada comunistă, iar apoi abandonată. Astăzi se găsea într-o stare avansată de degradare. Cabana se află în proprietate privată și au existat mai multe inițiative de a o reabilita, însă niciuna nu s-a materializat.
Este locul unde multe generații de copii și-au petrecut taberele de ski, un loc cu încărcătură emoțională pentru mulți locuitori din zonă și pentru liceenii de la Liceul Brukenthal din Sibiu.
Ce lucrări s-au executat
La cabană erau mai multe subfundări cu beton. Fundația fusese spartă pentru a putea săpa cu excavatorul sub una din camere, iar învelitoarea din tablă începuse să se degradeze și să permită infiltrarea apei.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
Lucrările principale au vizat înlocuirea învelitorii degradate din tablă, montarea unei astereli, a unei hidroizolații din bitum și a unei învelitori din draniță (șisă) după fotografiile istorice. La final au fost montate jgheaburile pe cârligele existente.
În urmă cu câțiva ani cineva a realizat o săpătură sub nivelul cotei de sus a terenului punând în pericol stabilitatea cabanei. Aceasta a început să se încline în ultimii ani, așa că s-au realizat subzidiri în trei locuri problematice.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
După ce au fost înlăturate plăcile mari din tablă și trunchiurile subțiri de copaci care fuseseră montate în loc de lați, acoperișul era gata să fie refăcut. Meșterii din Maramureș au montat lațiile și astereala. A fost montată și o membrană hidroizolantă pentru ca la un moment dat cabana să fie restaurată și mansardată.
Baterea draniței le-a luat meșterilor doar 3 zile.
Zidăria și consolidarea fundației
În timpul acesta se zidea în ritm alert. După ce cabana a fost ridicată cu vinciurile iar talpa îndreptată, zidul a început să crească sub coordonarea Laurei, voluntară harnică. Au fost multe drumurile cu camioneta pentru a căuta cele mai potrivite pietre aflate dincolo de vârf.
Pentru zidire a fost folosit un mortar de var amestecat cu nisip local rezultat prin cernere. Pietrele excavate găsite în jurul cabanei au fost refolosite. Pe lângă zidul pivniței, voluntarii au completat un alt segment de zid de la parterul cabanei.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
Spre finalul intervenției au fost montate jgheaburi, s-a reparat acoperișul hornului, iar câteva cărămizi lipsă au fost completate. Frontoanele cabanei au fost completate cu draniță acolo unde aceasta lipsea.
Vizite și evenimente
Au fost două săptămâni pline: muncă multă, soare, ploi și furtuni neașteptate, duș în aer liber, apă de izvor, focuri de tabără și amintiri de neuitat. Voluntarii au fost vizitați aproape zilnic: de ciobani călare, localnici curioși și de oameni cu povești prețioase.
Una dintre cele mai frumoase întâlniri a fost cu soții Ilie și Elena Rotar, foști cabanieri timp de câțiva ani.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
Radu Zaharie a vizitat șantierul și a povestit despre avionul prăbușit în 1974 la doar câteva sute de metri de cabană, cu zeci de copii care erau aici la o tabără de schi.
Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, s-a alăturat în weekend. Au petrecut seara la foc de tabără cu miel la ceaun și alte bunătăți locale.
Peste 30 de voluntari au participat
Au participat peste 30 de voluntari: Diana Zaharie, Ioana Pătrășcoiu, Pîzgu Antonia Ștefana, Lucia Pop, Ilinca Dominte, Ioana Ardelean, Iulia Bolbotină, Raluca Popa, Ana Neacsu, Ingrid Barghiel, Antici Ana-Maria, Adrian Popa, Alexia Samson, Ioana Stanculescu, Jidavu Mara-Ioana, Rebenciuc Ramona-Andreea, Daiana Maciulschi, Ionuț Vlad, Corneliu Tănase, Andra Karina Brînduşesc, Larisa Bidian, Hoduț Denis-Eduard, Laura Paunescu, Andrade-Gonzalez Andres-Valentin, Matei Panaitescu, Cristian Cismaru, Diaciuc Mihaela, Rares Ronkov, Teodor Munteanu, Vladimir Stan și Dragoș Găman.
Foto: Ambulanța pentru Monumente
Coordonator tehnic: Eugen Vaida. Coordonator logistic: Andreea-Ioana Năprădean. Meșteri șindrilă: Mihai Bălin, Maria Bălin, Dumitru Bud, Flavius Berindea și Robert Gliga de la firma SRL Iulymar Construct. Proiectare: Modul28.
