Ziua Națională a Minorităților va fi marcată pentru prima oară la Filarmonica de Stat Sibiu, în perioada 17-19 decembrie 2021.
Timp de trei zile, în cetatea noastră multiculturală, explorăm împreună moștenirea durabilă a minorităților naționale prin evenimente muzicale care pun în valoare creații ale unor compozitori reprezentativi pentru diversitatea etnică a Sibiului, Transilvaniei și României.
„Sibiul este recunoscut drept cel mai important centru multicultural și multietnic din România. Este un exemplu de bune practici și în Europa. Filarmonica de Stat Sibiu, prin curajul programărilor artistice, calitatea și diversitatea invitaților, dă TONUL acestor tipuri de manifestări cultural-eclectice. Vă așteptăm pe toți, sperând nu doar să vă prezentăm culturi diverse, dar și să învățăm unii de la alții respectul pentru tradiția fiecăruia!”, a declarat dirijorul Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu.
Concert simfonic
Vineri, 17 decembrie, ora 19.00, la Sala Thalia, va avea loc un concert susținut de soliștii: Sorin Petrescu – pian, Marko Ristici – acordeon, Doru Roman – percuție. Invitat: Sorin Dogariu – pian. Biletele sunt puse în vânzare la casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu și pe iabilet.ro la prețul de 40 lei (50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari).
asCULTă:
– Marko Tajčević: Trei dansuri balcanice
– Norbert Petri: Die Vöglein, Volkslied
– Jodál Gábor: Trei cântece secuieşti
– Dimitrie Cantemir: Peşrev
– Theodor Rogalski: Rapsodia țiganilor
– Pancho Vladigerov: Daychovo horo
– Arno Babajanian: Elegia
– Béla Bartók: Două cântece slovace
– Max Eisikovits: Rapsodia hasidică
Născut la Sibiu, Norbert Petri (1912-1978) este cunoscut ca un compozitor prolific, dar şi dirijor şi director muzical al Teatrului Muzical din Braşov, pe care îl înfiinţează în 1954, şi al corului „Paul Richter”, fondat în 1969. După terminarea studiilor de filologie şi muzică la București, îşi desfăşoara activitatea la Braşov, cu o singură întrerupere – din 1945 până în 1950, când a fost deportat în Uniunea Sovietică, la muncă silnică. În prima perioadă a creației sale, Norbert Petri a compus foarte multe piese de divertisment, dar, după întoarcerea în țară, muzica sa a devenit mult mai interiorizată. Scrie muzică de scenă, muzicaluri, operete şi operă, muzică de cameră, muzică simfonică. Petri a prelucrat multe piese cu caracter folcloristic pentru cor, oferind corurilor de amatori informaţii şi partituri. Foarte apreciate sunt şi liedurile sale şi muzica de dans cu influenţe folcloristice. În anii ’50, Norbert Petri a condus o orchestră săsească și o grupă de dansuri, care activau în cadrul fabricii de mobilă din Codlea. Multe din piesele sale vocale au, pe lângă varianta în limba română, şi una în limba germană. Vă invităm să ascultați „Die Vöglein” și „Volkslied”, de Norbert Petri, cu prilejul Zilei Naționale a Minorităților!
Ritmurile și armoniile variate, specifice muzicii din această regiune multi-etnică a țării, sunt perpetuate prin creația lui Jodál Gábor (1913-1989). Piesele sale de cameră sunt caracterizate de o abordare electică, post-impresionistă, iar cele orchestrale continuă neoclasicismul școlii Kodály. Jodál Gábor s-a remarcat și prin lucrări corale. Programul concertului de sâmbătă, 18 decembrie, propune „Trei cântece secuieşti” din opera acestui mare compozitor transilvănean.
Compozitorul și muzicianul sârb Marko Tajčević (1900-1984) s-a format la Zagreb, Praga și Viena, iar creația sa a valorizat numeroase elemente tradiționale din arealul balcanic. Tajčević este autorul unui număr de 54 de compoziții, printre care se numără lucrări pentru solist, cor, orchestră de cameră, coarde, suflători și pian. În cadrul concertului din 18 decembrie, vom audia „Trei dansuri balcanice”.
Tot din spațiul cultural balcanic, vom avea lucrarea „Daychovo horo” a lui Pancho Haralanov Vladigerov (1899-1978), cel mai influent compozitor bulgar al tuturor timpurilor. Născut la Zürich, Vladigerov era fiul unui avocat bulgar, iar bunicul său, evreu rus, a fost cel care i-a influețat devenirea artistică. A fost unul dintre primii compozitori care au îmbinat muzica populară bulgărească și muzica clasică, iar activitatea sa pedagogică a dat naștere unei întregi generații de compozitori.
Personalitate enciclopedică de anvergură europeană, domnitorul moldav Dimitrie Cantemir (1673-1723) a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice şi valoros cercetător al celei religioase prin lucrarea sa „Cartea ştiinţei muzicii”. Din creația sa muzicală, vă propunem „Peşrev”, o formă instrumentală clasică turcească.
Scrisă în perioada 1920-1945, „Rapsodia țiganilor” pentru pian la patru mâini rămâne una dintre capodoperele compozitorului, dirijorului, pianistului şi profesorului român de origine poloneză Theodor Rogalski (1901-1954), Maestru Emerit al Artei. Această lucrare nu putea lipsi din programul Zilei Naționale a Minorităților.
Adânc înrădăcinată în folclorul armean, creația timpurie lui Arno Babajanian (1921-1983) cuprinde numeroase lucrări populare scrise cu o virtuozitate care amintește de Rahmaninov sau Khachaturian, iar cea ulterioră este influențată de Prokofiev și Bartók. Babajanian a fost și un pianist remarcabil, recompensat de autoritățile sovietice, în 1971, cu titlul de artist al poporului. Sâmbătă, 18 decembrie, vă invităm să descoperiți „Elegia” pentru pian solo, compusă în anul 1978.
Reprezentant de seamă al muzicii moderne, Béla Bartók (1881-1945) şi-a propus să culeagă cele mai frumoase melodii populare, pentru a le înveşmânta cu acompaniament de pian. După 1905, studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. Parte a preocupărilor sale a fost și o „colecție slovacă” de aproximativ 2.500 de melodii, așadar cu prilejul concertului din 18 decembrie vă aducem în atenție „Două cântece slovace” din impresionanta activitate a lui Bartók.
Născut la Blaj, Max Eisikovits (1908-1983) a studiat compoziția cu sibianul Marțian Negrea la Conservatorul din Cluj în perioada 1928-1933. Apreciat ca unul dintre cei mai valoroși compozitori, muzicologi, dirijori și profesori de muzică din Transilvania, fost director al Operei Maghiare de Stat din Cluj, Eisikovits a fost și un asiduu culegător și exeget de folclor idiș. Pe scena Sălii Thalia va fi interpretată „Rapsodia hasidică”.
Compozitorul, dirijorul și profesorul italian Alfònso Castaldi (1874-1942) s-a stabilit în România la sfârșitul secolului al XIX-lea, începând să predea știința muzicii și practica instrumentală, mai întâi la Galați, apoi la Iași și, în cele din urmă, la București unde, timp de peste trei decenii, a condus clasa de compoziție și orchestrație la Conservatorul de muzică. Între anii 1925 și 1929, a fost și inspector pentru muzică la Ministerul Artelor. Mai presus de propria creație – muzică de scenă, operă, de cameră, creație vocal-simfonică și lieduri -, Castaldi s-a impus în cultura română și grație activității sale de formator a numeroase generații de compozitori. „Trei cântece italiene” din creația lui Castaldi fac parte din programul concertului din 18 decembrie.
Povești’n cânt și grai
Sâmbătă, 18 decembrie, ora 11.00, în Chimnița Filarmonicii, avem „Povești’n cânt și grai”, un atelier de muzici tradiționale comparate cu trupa Graiu adresat copiilor și adolescenților.
Pentru că graiul este elementul de bază al limbii, cel cu care te naști, pe care îl auzi de pe când abia începi să vorbești. E depozitarul rădăcinilor noastre culturale, ne arată de unde venim. Și da, în afară de limbă, graiurile sunt și muzică și cânt, sunt arhetipuri mentale și sonore, sunt ritual și catharsis, izvorâte din cel mai visceral și sincer strat al ființei noastre. Ei bine, uneori rădăcinile sunt ramificate atât de profund, că se întâlnesc când te aștepți mai puțin. Despre aceste rădăcini o să vă povestim în graiuri muzicale de aici și de la sud de Dunăre, din inima Balcanilor, de unde vom descoperi împreună folclor în cele patru dialecte ale limbii române (daco-româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna), dar și de peste Ocean, mai exact din plantațiile de bumbac din sudul Statelor Unite de altădată. Nu în termeni de specialitate complicați, ci prin cântecele acelor oameni care își varsă năduful, frământările și dorurile la fel într-un field-holler (cântec de muncă „strigat”) afro-american ca într-o doină din Bucovina sau într-o cântare polifonică aromână. Oameni care, cu toate constrângerile traiului greu, au transformat durerea în act creator și au născut prin cântecele lor adevărate bijuterii stilistice, melodice și poetice pe care azi le numim patrimoniu. Pe acești creatori de patrimoniu – de la deținutul, muncitorul sau predicatorul afro-american la păstorul aromân, haiducul meglenoromân sau simplul țăran (neo-)iobag din spațiul românesc – cu greu mai ai unde să îi auzi azi, chiar dacă, de fapt, ei sunt și creatorii matricei muzicii de azi, de oriunde. Cum ajung ei la noi dincolo de timp și spațiu, ce ne transmit muzicile lor în prezent, cum le putem aborda și aduce în actualitate? Asta vom încerca să descoperim împreună prin prisma unor culturi muzicale tradiționale care, deși îndepărtate geografic, veți vedea că ne învață tocmai despre apropiere: muzica tradițională afro-americană (aflate la baza mai cunoscutelor blues și jazz) și folclor arhaic românesc de la nord, dar și de la sud de Dunăre.
Biletele sunt puse în vânzare la casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu și pe iabilet.ro la prețul de 10 lei.
Concert de folclor vlah sud-dunărean
De Ziua Minorităților Naționale, Graiu vă aduc o altă față muzicală a Balcanilor, nouă și (stră)veche în același timp, prin prisma muzicilor tradiționale în graiurile romanității orientale de la sud de Dunăre, trăitoare și în România, mai cunoscute drept aromână, meglenoromână și istroromână. Muzici epice, pastorale, de dragoste, de înstrăinare și de dor, din Tessalia, Pind, Meglen, Albania, Istria și chiar până în Dobrogea, cântate cu patos și emoție, într-o abordare instrumentală inedită ce îmbracă însă nealterate elementele de cânt vocal tradițional.
Graiu (Alina Ciolcă – voce, Mac Marian Aciobăniței – chitară electrică, Adrian Chepa – percuții, bass, drâmbă) este un proiect ce reunește muzical și reinterpretează organic și electric muzici în graiuri din cele patru dialecte istorice românești (daco-româna și cele 3 dialecte balcanice, două din ele în pericol de dispariție – aromâna, megleno- și istroromâna) într-o fuziune sonoră, stilistică și conceptuală cu muzica afro-americană de la rădăcinile muzicilor blues și jazz, ce integrează elementele de cânt tradițional regional nealterate de standardizări și le aduce în contemporan printr-o abordare muzical-instrumentală minimalistă dar semnificativă. Pentru că, de multe ori, less is more.
Concertul susținut de Graiu Project va avea loc sâmbătă, 18 decembrie, ora 19.00, în Sala Thalia. Biletele sunt puse în vânzare la casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu și pe iabilet.ro la prețul de 40 lei (50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari).
Spectacol Junii Sibiului
În cea de a treia zi dedicată etniilor minoritare, duminică, 19 decembrie, ora 19.00, la Sala Thalia vă așteptăm la un spectacol de muzică și dansuri tradiționale din folclorul minorităților naționale, susținut de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului. Biletele sunt puse în vânzare la casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu și pe iabilet.ro la prețul de 40 lei (50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari).
La 18 decembrie 1992 a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, „Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice”. În țara noastră, pe 18 decembrie, este celebrată anual Ziua Minorităţilor Naţionale din România, adoptată în anul 1998 și ridicată la nivel de sărbătoare națională în 2017.
