O parte din cartoanele monumentale realizate în 1902-1903 de către Octavian Smigelschi, creatorul stilului neobizantin românesc, destinate pictării Catedralei Mitropolitane din Sibiu şi a Catedralei Greco-Catolice din Blaj, precum şi o serie de lucrări laice, documente originale, fotografii pot fi admirate timp de o lună la Museikon Alba Iulia, în cadrul expoziţiei de debut a activităţilor dedicate Centenarului.
„Cartoanele realizate de pictorul Octavian Smigelschi încântă prin rafinament, prin bogăţia compoziţională şi prin dimensiunile nemaiîntâlnite în pictura românească, constituind un eveniment expoziţional inedit pentru public”, au afirmat, ieri, la vernisaj, organizatorii.
Din păcate, aceste cartoane, realizate la scară 1 la 1, nu şi-au văzut finalitatea, deoarece Smigelschi nu a mai ajuns să picteze Catedrala din Blaj. La fel, după ce a pictat cupola, evangheliştii şi iconostasul, lucrările au fost întrerupte la Catedrala din Sibiu, fără a mai reuşi să picteze şi pereţii, a menţionat preşedintele Asociaţiei Culturale ‘Pictor Octavian Smigelschi’, Alexandru Chituţă.
Cu toate acestea, se poate spune despre Smigelschi că „opera sa de culme” a fost Catedrala Mitropolitană din Sibiu, a adăugat curatorul expoziţiei.
Proiectul pentru catedrala din Sibiu
„Smigelschi a fost un pictor complex şi complet, pentru că a realizat diferite palete de pictură – portrete, autoportete, peisaje, pictură istorică, decoraţie de carte, precum şi pictură bisericească. Este un artist complex pentru că realizează şi foloseşte diferite tehnici, adică pe toate – creion, cărbune, peniţă, tuş, acuarelă, ulei, frescă. Pictează câteva biserici din zona Bistriţa, din zona Sibiului, Catedrala Mitropolitană din Sibiu – este opera de culme a sa, câteva altare de biserici evanghelice şi luterane. Realizează două invenţii, brevetate la Roma, marmură de ciment colorat şi mozaic în pastă de sticlă”, a afirmat Alexandru Chituţă.
Iconostasul pictat de Smighelschi la biserica din Racovița
Mare parte din creaţia sa laică este deţinută în prezent de Muzeul Naţional Brukenthal, iar parte din pictura de şevalet se găseşte la Muzeul de Artă din Cluj şi la Galeria de Arte Frumoase din Budapesta. Monumentalele cartoane expuse la Alba Iulia aparţin Asociaţiei Culturale ‘Pictor Octavian Smigelschi’.
Octavian Smigelschi
Cel mai important artist român transilvănean de la sfârşitul secolului al XIX-lea – primul deceniu al secolului al XX-lea, cu contribuţii excepţionale în pictura religioasă şi o operă laică pragmatic înnoitoare, Octavian Smigelschi (1866-1912) a rămas, însă, un mare necunoscut pentru români, în timp ce maghiarii îl consideră pictor naţional.
„El nu era român de origine, era polonez, dar a devenit român pentru că a vrut, deşi ar fi putut să devină şi maghiar. În panteonul pictorilor maghiari se află Smigelschi, la un loc de mare cinste. Într-un loc de mai puţină cinste îl găsim la noi, pentru că a rămas, din păcate, un mare necunoscut, chiar dacă a fost, cu adevărat, cel mai mare pictor pe care l-au avut românii în epoca naţională”, a susţinut muzeograful Museikon, Ana Dumitran.
Născut într-un sat de lângă Sibiu, dintr-un tată polonez şi o mamă aromână, Smigelschi a murit la doar 46 de ani, Nicolae Iorga spunând în necrolog despre el că „poate să treacă un veac şi un pictor ca dânsul …. nu se va naşte”.
De altfel, despre opera lui Smigelschi se spune că, nici până astăzi, o asemenea armonie în programul iconografico-iconologic, şi nici concepţia stilistico-formală a picturii sale religioase, nu au mai fost atinse, au apreciat organizatorii evenimentului de la Alba Iulia.
Expoziţia de artă monumentală „Octavian Smigelschi, promotorul unei viziuni artistice naţionale”, organizată de Asociaţia culturală ‘Pictor Octavian Smigelschi’, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Muzeul Naţional Brukenthal, poate fi vizitată la Museikon până în 25 februarie.
