Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește zilele acestea un eveniment organizat cu prilejul împlinirii a 5 ani de la beatificarea pe Câmpia Libertății din Blaj a celor șapte episcopi martiri greco-catolici, morți în închisorile comuniste.
Foto: Ion Talpoș
Preafericirea Sa cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, afirma: „Împlinirea a cinci ani de la ridicarea la cinstea altarelor a Fericiților Episcopi Martiri Greco-Catolici Români, ne reamintește exemplul lor curajos de trăire a credinței și chemarea de fi și noi, asemenea lor, mărturisitori ”ai libertății și milostivirii”. Totodată, face să răsune din nou în inimile și conștiințele noastre îndemnul pe care Papa Francisc ni l-a adresat pe Câmpia Libertății din Blaj, de a le împărtăși semenilor noștri lumina Evangheliei”
Foto: Ion Talpoș
Vernisată la scurt timp după expoziția artistei Sieglinde Bottesch, expoziția Lanțuri și Aureole. Martirii Bisericii Greco-Catolice „este una foarte specială”, după cum afirma dr. Alexandru Constantin Chituță, Directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. „Ea continuaă colaborarea Muzeului Național Brukenthal cu biserica Greco-Catolică din România. Prezentăm acum o parte din viața și activitatea martirilor greco-catolici. Episcopi cărturari, episcopi care au dorit să vadă o Românie Mare, episcopi care au dus o amplă campanie de culturalizare a poporului român din Transilvania. Au dus o viață sfântă și dreaptă. Au fost beatificați iar puținele obiecte păstrate sunt astăzi tezaurizate și considerate adevărate relicve. Fotografii, piese de îmbrăcăminte, documente, cărți, piese de cult, tronul folosit de Papa Francisc la Blaj vor putea fi văzute în această expoziție. O expoziție care aduce în fața vizitatorilor o amplă și dură istorie! Este o expoziție de memorie, de memorie reparativă și vindecătoare!”
Foto: Ion Talpoș
Iată cine sunt martirii greco-catolici beatificați de Papa Francisc, în urmă cu cinci ani pe Câmpia Libertății de la Blaj, incluși în calendarul religios greco-catolic:
Iuliu Hossu (1885-1970), Alexandru Rusu (1884-1963), Ion Bălan (1880-1959), Tit Liviu Chinezu (1904-1955), Ion Suciu (1907-1953), Vasile Aftenie (1899-1950), Episcopul Valeriu Traian Frențiu (1875-1952).
Foto: Ion Talpoș
Să ne reamintim: calvarul a început pe 3 septembrie 1948 când a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu a fost demis din funcție de Guvernul Petru Groza. La 18 septembrie 1948, au fost demiși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcopul-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj.
În zilele de 28-29 octombrie 1948 au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul Ministerului de Interne și la închisoarea Văcărești.
Foto: Ion Talpoș
În data de 8 noiembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial decretul prin care a fost demis și Iuliu Hossu, ultimul episcop greco-catolic aflat încă formal în funcție (deși arestat cu zece zile înainte). La 1 decembrie 1948 Înaltul Prezidiu al Marii Adunări Naționale a emis decretul 358/1948 care a stabilit încetarea cultului greco-catolic și exproprierea tuturor bunurilor acestuia.
Foto: Ion Talpoș
Acestea au fost cuvintele Papei Francisc rostite pe Câmpia Libertății de la Blaj, cu prilejul beatificării celor șapte martiri ai bisericii greco-catolice, morți în închisorile comuniste: „Cu mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti păstori, martori ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire (…) Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi la distrugerea celui care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante”.
Exponatele și detaliile oferite în cadrul expoziției de la Muzeul Brukenthal din Sibiu scot în evidență această suferință! Iar noi avem datoria morală să nu uităm martiriul românilor, indiferent de confesiunea lor religioasă!
Autor: Ion Talpoș
