Gan von Bismak, pe numele lui complet, un Labrador Black Retriever în vârstă de 9 ani, este singurul câine din județul Sibiu specializat în căutare victime avalanșă. De șase ani el face echipă cu salvatorul montan Lucian Kieltsch și împreună se pregătesc pentru a interveni în cazul producerii unei tragedii pe munte. Deși Gan este singurul câine salvamont, el și conductorul său, alături de care formează singurul echipaj canin pentru intervenție la avalanșă atestat din județ, nu activează în cadrul Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu, ci în cadrul Serviciului Public Salvamont Cisnădie, ca voluntari. Însă cei doi sunt pregătiți să intervină oriunde și oricând sunt solicitați, pentru a salva vieți.
Lucian și Gan formează, de 6 ani, singurul echipaj canin pentru căutare/salvare victime avalanșă din județul Sibiu. Între cei doi există deja o chimie aparte, astfel încât se înțeleg din priviri. Ei se pregătesc permanent pentru cele mai sumbre scenarii, care, din fericire, de când sunt ei în activitate nu s-au petrecut în munții din județul Sibiu. Cu alte cuvinte ei se pregătesc să caute și să salveze victimele surprinse de avalanșă și îngropate în zăpadă, care nu pot fi salvate prin metodele tradiționale de către salvatorii montani. Ei intervin atunci când toate celelalte mijloace de salvare devin inutile. ”În mod normal, atunci când se petrece o avalanșă, există persoane care sunt martore sau reușesc să se salveze și cer ajutor la 112. Acele persoane sunt și cele care dau cele mai importante indicii salvatorilor montani despre locul în care ar putea fi îngropate alte victime, astfel încât salvatorii să nu piardă timp. Deoarece atunci când există persoane îngropate în zăpadă, prima jumătate de oră e vitală. Face diferența între viață și moarte. În eventualitatea în care nu există martori sau alte persoane care să poată da indicii despre celelalte victime, salvatorii se bazează pe dispozitivele DVA (dispozitiv de căutare în avalanșă), cu care, în mod normal sunt echipați alpiniștii profesioniști și în general persoanele care merg frecvent pe munte. Dacă se întâmplă ca persoanele suprinse de avalanșă să nu fie echipate cu astfel de dispozitive, atunci se ajunge la noi, echipajul canin de căutare victime în avalanșă. Și mai există opțiunea ca salvatori să caute cu sonde în zăpadă. Dar asta durează. Cu câinele este mai sigur, deoarece câinele simte imediat mirosul și căldura persoanei îngropate în zăpadă și semnalizează cu exactitate locul unde este îngopată victima. Singura problemă este deplasarea rapidă a echipei canine la locul avalanșei, deoarece, de obicei avalanșele au loc la mare înălțime și în locuri mai greu accesibile. Dar și asta se rezolvă: noi suntem plasați cu elicopterul, cu ajutorul troliului”, povestește Lucian Kieltsch.
Îngerii care coboară din cer
Salvatorul montan vorbește și despre condițiile dificile în care se antrenează echipajele canine, pentru a face față oricăror provocări. ”Gan parcurge anual stagiile de pregătire și atestare ale Școlii Naționale de Salvamont, pentru a obține atestatul. De exemplu, acum, atestatul lui expiră în martie, și vom merge din nou să îl reînnoim. În cadrul acestei testări se verifică din nou instinctele, atenția, agilitatea, capacitatea câinelui de a rămâne concentrat pe misiunea lui, pe care el o vede, dealtfel, ca pe o joacă. O face din plăcere. Lui Gan îi place să caute în zăpadă și să facă tot ceea ce îi cer, pentru că știe că asta mă mulțumește pe mine. Acești câini sunt fenomenali. Gan și ceilalți câini asemeni lui sunt antrenați, adaptați să reziste, alături de noi, în condiții extreme, în zăpadă, ger, viscol și temperaturi foarte scăzute. În plus, o altă componentă foarte importantă a pregătirii lui este zborul cu elicopterul. După cum spuneam, noi ajungem la locul avalanșei cu elicopterul, deoarece așa este cel mai rapid. În acest sens, la stagiile de pregătire avem la dispoziție, pentru antrenament, un elicopter din cadrul Inspectoratului General de Aviație al MAI. Transportul până la locul respectiv nu se face în elicopter, ci în afara lui. Practic, Gan este prins cu un ham special, care apoi este atașat de hamul meu. Suntem ridicați cu troliul până la nivelul cabinei, dar noi nu intram în cabină. Ramânem atașați de elicopter. Când ajungem la locul avalanșei, elicopterul nu aterizează, deoarece timpul este vital, iar de cele mai multe ori terenul și condițiile meteo nu permit acest lucru. Suntem lasați cu troliul la sol. Și începem căutarea. Este extrem de important ca cățelul să fie acomodat ca elicopterul, să nu se sperie, deoarece, dacă acest lucru se întâmplă, când ajunge la locul avalanșei este posibil să nu fie capabil să își facă treaba.”, explică Lucian.
Întâlnirea
Lucian Kieltsch este salvator montan din 1995. A fost voluntar în cadrul Serviciului Public Salvamont Sibiu până în anul 2007, apoi a plecat la Formația Salvamont Cisnădie, tot ca voluntar. Din 2017 s-a înființat Serviciul Public Salvamont Cisnădie, aflat în subordinea Consiliului Local Cisnădie, iar Lucian Kieltsch a preluat coordonarea acestui Serviciu, care este finanțat de Primăria Cisnădie cu echipamente și pregătirea celor 20 de salvatori montani profesioniști, care însă activează voluntar. Din 2009 Lucian este și instructor în cadrul Școlii Naționale Salvamont. Iar întâlnirea lui cu Gan a fost parcă predestinată.
”Gan a fost donat în 2013 de către un crescător din Cluj Serviciului Public Județean de Salvamont Sibiu, pentru a deveni câine de avalanșă. Acel crescător l-a selectat special să aibă toate calitățile necesare unui câine de salvare și i-a făcut și predresajul. În cadrul Serviciului Județean Salvamont Sibiu, Gan a ajuns în grija unui salvator montan voluntar, Alex Barbor, care a început pregătirea cu Gan, cu promisiunea că echipajul va fi atestat și va lucra în cadrul Serviciului mai departe. Însă, la expirarea contractului de voluntariat al colegului meu, acesta nu a mai fost reînnoit, astfel încât Alex s-a întors la Cisnădie, de unde era de loc. Gan, pe de altă parte, nefiind înregistrat în niciun fel în cadrul Serviciului Județean Salvamont, a rămas în grija colegului meu. Și-a întrerupt pregătitea și a ajuns câine de curte. Colegul meu a avut însă grijă de el și l-a luat în continuare pe munte.
În 2014, țin minte că mă aflam la pregătire la Școala de la Padina când am văzut pentru prima dată două echipaje canine căutând în zăpadă. La acea vreme, Școala Națională Salvamont punea bazele modulului de pregătire pentru echipaje canine de căutare în avalanșă. Și mi s-a părut ceva incredibil, am fost fascinat și m-am gândit imediat la Gan von Bismak, un câine excepțional, cu instincte foarte bune, un câine receptiv, care adora oamenii, care trebuia pregătit pentru așa ceva, dar care stătea inactiv. Când am ajuns în Sibiu, am mers direct la colegul meu care îl avea pe Gan și i-am povestit. I-a surâs ideea, însă, din motive personale mi-a explicat că nu poate participa alături de Gan la un asemenea curs de atestare. Ne-am gândit atunci la un alt coleg salvator profesionist, însă nici el nu a putut. Și atunci mi-am zis: ”de ce nu eu?”. Am vorbit cu îngrijitorul lui Gan, căruia i s-a părut o idee bună, și mi l-a dat pe Gan.
Astfel, în 2015 eram cu Gan la Cabana Capra, participam la sesiunea de evaluare și școlarizare, care s-a încheiat cu atestarea echipajului canin de căutare/salvare avalanșă format din mine și Gan. Cățelul meu a trecut toate testele cu brio. S-a acomodat imediat, fără probleme, iar de la an la an ne descurcăm tot mai bine.
Recunosc, la început am avut ceva emoții, deoarece nu am mai lucrat niciodată pe munte cu un câine, iar la prima atestare l-am întrebat pe unul dintre colegii mei de la Școala Națională de Salvamont ce trebuie să fac ca să iau atestatul fără probleme. Mă așteptam să îmi dea ceva sfaturi tehnice. Dar nu a fost așa. Mi-a spus doar atât: <<Ai încredere în câine. El știe ce trebuie să facă>>. Nu am înțeles atunci ce voia să spună. Dar între timp Gan a devenit prietenul meu, e partenerul meu și am încredere deplină în el. Așa mi-am dat seama că, de fapt nu câinele trebuie dresat, ci omul. Câinele știe să facă multe lucruri, doar că tu, omul lui, trebuie să știi să-i ceri.”, povestește Lucian.
Gan se pregătește să predea ștafeta
Deși Gan este încă în formă bună, are reflexe excelente și se comportă exemplar în teren, Lucian știe că va veni și momentul în care munca în codiții extreme își va spune cuvântul și Gan nu va mai face față, fizic, activității pe munte. Așa că pregătește, alături de Gan, și alți doi câini pentru căutare în avalanșă. Sunt chiar pui de-ai lui Gan, ambii având un an: o fetiță, tot Black Retriever, pe nume Atena și un mascul, Golden Retriever, pe nume Poseidon. Cei doi manifestă aceleași calități excelente ca și tatăl lor și au parcurs deja antrenamentul de bază.
Însă Gan e unic pentru omul lui. ”Noi ne înțelegem din priviri. Știe imediat ce vreau și e cel mai fericit câine atunci când face ceea ce îi cer iar eu îi arăt că sunt mulțumit. Zici că pentru asta trăiește! Gan mi-a demonstrat încă o dată că este adevărat: pentru noi, oamenii, un cățel este doar unul din câinii pe care i-am avut în viață. Dar pentru un cățel, omul lui e viața lui!”, spune, vizibil emoționat, salvatorul.
Salvator montan și consilier local
Din 2016 Lucian Kieltsch este și conslier local în Cadrul Consiliului Local Cisnădie. Spune că a vrut să candideze pentru a putea face ceva pentru comunitate. ”Eu nu fac politică. Niciodată nu m-a interesat acest aspect. Vreau doar să pot implementa proiecte pentru comunitate. Și am reușit acest lucru. Astfel, am înființat, alături de colegii mei salvatori montani, Serviciul Public Salvamont Cisnădie și am obținut finanțare pentru activitatea lui, deși noi nu suntem plătiți, suntem voluntari. Am obținut finanțare și pentru amenajarea unui panou de cățărat, care este folosit pentru antrenamentele noastre dar și de către turiști sau alți alpiniști.
Serviciul Public Salvamont Cisnădie are 20 de salvatori profesioniști, voluntari și răspunde de zona montană aflată pe teritoriu administrativ al orașului Cisnădie, respectiv Măgura, Prejba și Sterpu. Avem aproximativ 80 de kilometri de potecă turistică, însemnând 8 trasee turistice montane și două refugii salvamont, respectiv Rosengarten și Măgura.
Din 2008 administrăm și un traseu cicloturstic montan, Cisnădie – Vf Măgura – Cisnădioara – Cisnădie, în lungime de 31,5 kilometri.”, conchide Lucian.
