Excedent la buget, deficit la gospodărire

Municipalitatea sibiană și Consiliul Județean stau pe bani buni, însă nu prea reușesc să-i investească în folosul sibienilor. Mărturie în acest sens stau excedentele financiare cuprinse proiectele de buget ale celor mai importante instituții sibiene pentru anul 2017, care ating cifre record pentru istoria recentă a Sibiului.

Situația demonstrează că Primăria și Consiliul Județean încasează mai mult decât pot cheltui și că aleșii nu au viziune pentru derularea unor proiecte importante și viabile pentru comunitate. De parcă sibienii nu au nevoie de un nou spital de urgență, condiții mai bune în școli și grădinițe, de străzi modernizate sau investiții în cultură, mai ales că ne pregătim pentru programul Regiune Gastronomică Europeană 2019.

Cele două doamne ale administrației sibiene dau vina pe slaba salarizare a funcționarilor și pe lipsa de pregătire în administrație a acestora, deși primarul Astrid Fodor și președintele Consiliului Județean, Daniela Cîmpean, s-au lăudat în campania electorală că au toate atuurile pentru a gestiona banii comunității. Mesagerul de Sibiu vă prezintă cifrele concrete din proiectele de buget a celor două instituții.

Excedentele financiare, în cifre

Sumele cuprinse în proiectele de buget pot suferi mici modificări până la aprobarea bugetului, peste câteva săptămâni, însă acestea nu pot fi semnificative. La Primăria Sibiu, excedentul bugetar cuprins în planul pentru 2017 este de 271,1 milioane de lei, în condițiile în care bugetul previzionat al Sibiului pentru acest an este de 712,9 milioane de lei. La Consiliul Județean, excedentul bugetar – pe românește, bani necheltuiți în ultimii ani – se cifrează la 61.838.300 de lei, iar bugetul pentru 2017 se ridică la 323,5 milioane de lei. Din suma excedentului, în acest an vor fi alocați 50.465.000 de lei, restul banilor rămânând la dispoziția conducerii județului. O parte din fondurile rămase, mai precis 3 milioane de lei, vor fi folosite în cazul înregistrării unor goluri de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului trecut, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar 2017. În condițiile acestea, excedentul din proiectul de buget pe acest an reprezintă 19,11 la sută din proiectul de buget pentru 2017, însă, în termeni reali, având în vedere acoperirea golurilor de casă și a eventualului deficit pentru acest an, valoarea echivalează cu nu mai puțin de 15,6 la sută din banii județului pe 2017.

Fodor recunoaște: „Nu putem face față!“

Cu situația nu este împăcată nici primarul Astrid Fodor, însă soluțiile nu le are la îndemână. Cu toate această încearcă o explicație: „M-aș fi bucurat și eu să fie mai mic. Principala cauză este că nu putem face față, deja de câțiva ani, la procedurile de achiziție. Procedurile de achiziție sunt atâta de lungi și, oricum, este o problemă și de personal. Oricât personal am avea la Serviciul Investiții, până la urmă, fiecare procedură trece prin mâna celor care conduc acest serviciu. Vă dați seama? Să avizezi tu, personal, fiecare procedură, să te uiți la ea… nimeni nu-și asumă responsabilitatea – e de înțeles – să semneze niște documente fără să le cunoască. Noi avem sute de proceduri în lucru la Direcția de Investiții și nu se face față. Deci, în aceste condiții, dacă legislația nu devine mai flexibilă, este un fenomen pe plan național contractarea. Cu personal mai mult, eu nu văd o soluție. Personalul pe care-l angajăm oricum nu are ce face mai mult, pentru că ele trec în faza finală și totul se blochează în faza finală când, din nou… gândiți-vă, la acest serviciu lucrează persoane care vin și nu au nici un fel de experiență. Este unul dintre cele mai grele servicii, unde legislația este cea mai severă și ai cea mai mare răspundere și noi avem persoane care acum învață această meserie. Normal că cei puțini care o știu trebuie să verifice tot. Își pierd timpul explicând, își pierd timpul verificând și, în aceste condiții, totul merge mult mai încet. Procedura, din punctul meu de vedere, ar trebui cu mult simplificată. Este o procedură atâta de greoaie, care pune, practic, tot ce înseamnă investiție în România să nu zic pe butuci, dar merge foarte încet. Noi am alocat deja acuma peste 50 de milioane pentru construcția aqua park-ului. În aceste condiții, eu nu cred că vom putea cheltui cele 50 de milioane în anul 2017“.

Cîmpean dă vina pe greaua moștenire

Președintele Consiliului Județean, Daniela Cîmpean, a găsit o explicație pentru surplusul de fonduri în faptul că banii nu s-au cheltuit în anii trecuți. Un exemplu, în opinia sa, este Spitalul Județean. Totuși, crede că situația Consiliului Județean este bună. Proiectul bugetului prezentat de Cîmpean pentru 2017 se ridică la 323,5 milioane lei, din care s-au alocat pentru funcționare 272,6 milioane lei (84%), iar pentru dezvoltare 50,9 milioane lei (16%). Se remarcă o creștere a secțiunii Dezvoltare cu 2% față de bugetul realizat pe 2016. „Intenționăm ca această creștere pentru secțiunea Dezvoltare să fie o regulă, ceea ce se traduce prin reducerea cheltuielilor de funcționare, aspect care trebuie să fie o preocupare centrală și a managerilor instituțiilor din subordine” a subliniat șefa Legislativului județean. Raportat la anul 2016 se înregistrează o creștere la capitolul sănătate de la 16,18 milioane, cât era inițial prevăzut și din care s-a realizat efectiv doar 10 milioane, la 21,5 milioane.

Proiecte strategice

Fodor și Cîmpean susțin că noul spital de urgență de pe Calea Șurii Mici și programul Regiune Gastronomică Europeană 2019 sunt proiecte strategice pentru mandatul primit din partea sibienilor. Sibiul ca și destinație gastronomică pare să fie pe un făgaș bun. Agendele culturale a celor două instituții deschid deja perspectivele pentru finanțarea proiectelor cu tematică gastronomică. Dar spitalul se află la primii pași. „Nu am alocat nimic, că încă nu cunoaștem nimic despre proiectul spitalului. Consiliul Județean a luat în calcul sume pentru studii de fezabilitate, probabil. Este altceva. Este problema Consiliului Județean să facă aceste studii de fezabilitate, să vedem la ce valoare se ridică acest spital și doar după aceea discutăm“, spune, tranșant, Fodor. Consiliul Județean are în vedere două proiecte strategice pentru județ, pentru care va solicita sprijinul tuturor parlamentarilor de Sibiu, un prim pas fiind invitarea acestora la ședința în cadrul căreia va fi votat bugetul. Primul este noul Spital Județean. Terenul primit de la ADS a fost predat Consiliului Județean și deja întabulat. Un mare avantaj îl constituie punerea la dispoziție, în baza unui protocol cu Ministerul Sănătății, posibil prin bunăvoința ministrului Vlad Voiculescu, a documentației tehnice, care trebuie doar actualizată, fiind alocată în acest scop suma de 900.000 lei pentru studiul de fezabilitate și actualizare proiect tehnic. „În acest fel câștigăm un avans de aproximativ 2 ani și economisim milioane de euro care s-ar fi cheltuit altfel cu întocmirea documentației tehnice de la zero. Intenționăm finalizarea lor în cursul acestui an“, a precizat Cîmpean.

În concluzie, noul spital, deocamdată la stadiul de idee, și proiectul Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană, proiecte asumate de primarul Astrid Fodor și președintele Daniela Cîmpean, vor reprezenta pietrele de moară de care vor trebui să scape până în 2020.

 

Astrid FODOR | primar

„Nu putem ține ritmul, pentru că în fiecare an s-au adunat bani și nu putem ține ritmul cu câți bani s-au adunat.“

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*