În perioada 14-15 noiembrie 2024, în Sala „Ștefan Procopiu” a Complexului Muzeal Național Moldova, Iași, au fost desfășurate lucrările unui Atelier național cu tema: Istoria comunismului și educație pentru democrație în România. Elemente esențiale pentru formarea profesorilor. Atelierul a fost organizat de IICCMER, Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Iași în parteneriat cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” București, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Colegiul Național Iași, Societatea de Științe Istorice din România, filiala Iași.
Foto: Ion Talpoș
De ce amintesc despre un eveniment desfășurat la sute de kilometri distanță de Sibiu, orașul în care locuiesc? Răspunsul meu este unul simplu și ține seama de cel puțin trei considerente:
Primul considerent este acela că mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit! Adică mă aflam în Iași, într-o vizită făcută la Palatul Culturii, unde îmi propusesem să vizitez câteva expoziții cu caracter permanent sau temporar, deschise acolo în perioada menționată. Trecând de la o expoziție la alta, mi-a atras atenția un panou publicitar al Atelierului. Dar, mai ales, mi-a atras atenția titlul sub care se desfășurau lucrările în cadrul Atelierului!
Cel de-al doilea considerent pe care vreau să-l menționez este acela că, având în lucru câteva cărți pe tema ororilor petrecute în perioada comunismului în România, sunt interesat de subiecte noi, pe această temă.
Cel de-al treilea considerent pentru care nu am trecut nepăsător pe lângă acel panou publicitar, a fost faptul că sunt jurnalist! Ca orice jurnalist care-și iubește meseria, am fost curios să aflu ce se întâmplă acolo. M-am interesat și am aflat, stând de vorbă cu doamna profesor Valerica Panaite, care a avut amabilitatea să-mi ofere câteva detalii:
Ion Talpoș: Bună ziua, stimată doamnă profesor! Numele meu este Ion Talpoș și sunt jurnalist sibian. Vă rog să-mi spuneți, ce eveniment se desfășoară astăzi aici?
Valerica Panaite: Sunt profesor de istorie, în Iași. În acest moment, aici are loc lansarea, ca eveniment, a noului curs pentru disciplina „Istoria comunismului din România”, care va fi implementat în școli începând cu anul școlar viitor.
I.T.: Vorbim despre școlile din toată România, sau doar despre cele din județul Iași?
V.P.: Despre toate școlile din România! Este vorba despre o disciplină nouă, care a fost promovată de Parlamentul României. Acum se lucrează la programul de implementare și la manualele școlare. Este momentul în care se fac echipele, se constituie elementele de lucru. Evenimentul de astăzi, pe lângă lansarea proiectului în sine, are și rol de formare pentru profesorii de istorie care urmează să predea această disciplină în anul școlar viitor. Pentru că fiecare disciplină nouă trebuie să vină cu elemente de formare a profesorilor care urmează să o aplice, la clasă.
I.T.: Pentru că dumneavoastră fiind într-o pauză, ne aflăm pe un hol al Palatului Culturii din Iași, aș vrea să vă întreb dacă evenimentul la care participați astăzi are legătură cu expozițiile permanente sau temporare, găzduite în sălile alăturate.
V.P.: Nu, este pur și simplu o coincidență că ne aflăm aici!
I.T.: Ce alte precizări legate de acest eveniment ați mai putea face?
V.P.: Mă bucură faptul că acum, la treizeci și cinci de ani de la Revoluție, vom avea această disciplină care se va axa pe implementarea unor idei științifice legate de sistemul comunist în România. Spun asta pentru că există îngrijorări, cel puțin în ceea ce privește tânăra generație, că la un set de întrebări de verificare la clasă, mulți dintre elevi, mergând către un procent de până la 40% dintre ei, au nostalgii legate de un sistem pe care ei nu l-au cunoscut niciodată! Ei, personal, nu ar avea motive să-l regrete, dar prin prisma discuțiilor purtate în familiile lor, au un punct de vedere distorsionat față de ceea ce a însemnat totalitarismul în România.
I.T.: Considerați că noua disciplină predată în școlile din România, va ține seama de adevărul istoric al evenimentelor petrecute în vechiul regim totalitar? Eu, personal, am tratat câteva aspecte de felul acesta în cărțile pe care le-am publicat până în prezent și din cercetările efectuate pe teren, am realizat că regimul comunist din România a avut un interes major să „fabrice” o istorie paralelă cu realitatea trăită de cei mai mulți dintre protagoniștii cercetărilor mele.
V.P.: Istoricilor actuali le revine rolul de a scoate la lumină și de a separa adevărurile cosmetizate, de adevărul istoric, real. Cu sprijinul celor de la IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), a celor de la CNSAS (Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității), apar documente noi, apar mărturii pe care încercăm să le integrăm, astfel încât să le prezentăm tinerilor o privire mai apropiată de adevăr, de felul în care s-au întâmplat lucrurile în perioada comunistă.
I.T.: Care este activitatea de bază propusă în cadrul lucrărilor Atelierului?
V.P.: Atelierul național își propune să sprijine formarea profesorilor în abordarea obiectivă și critică, cu privire la caracteristicile regimului comunist în România dar și comemorarea și sensibilizarea cu privire la trecutul tragic și crimele comise de regimurile totalitare, precum și sprijinirea formării profesorilor de istorie din România, pe tema educației despre totalitarism. Atelierul va constitui în același timp, pentru participanți, o oportunitate de a împărtăși cunoștințe de bune practici precum și o oportunitate de a discuta despre provocările din acest domeniu.
I.T.: Cui le sunt adresate lucrările Atelierului?
V.P.: Lucrările Atelierului sunt adresate Inspectorilor de istorie din învățământ, personalului din cadrul Caselor Corpului Didactic de la nivel județean și din București, profesorilor universitari implicați în formarea inițială a cadrelor didactice precum și dezvoltatorilor de curriculum și autorilor de manuale școlare.
I.T.: Îmi puteți enumera, vă rog, câteva dintre temele sesiunilor lucrărilor la care participați?
V.P.: Lucrările Atelierului național, desfășurate la Iași în perioada 14-15 noiembrie 2024, cuprind mai multe sesiuni de lucru, mese rotunde și dezbateri pe teme diferite, din care ar putea fi menționate:
- O istorie a comunismului în România, din perspectiva formării la elevi a competențelor necesare pe tot parcursul vieții;
- Comunismul în România, de la ideologie și propagandă, la observație critică și obiectivă;
- Valorificarea resurselor documentare din arhiva CNSAS în activitatea didactică. Studiu de caz: revolta muncitorilor din Brașov, 1987.
I.T.: Vă mulțumesc mult pentru informațiile oferite! Vă doresc mult succes în ceea ce veți întreprinde, de anul viitor, în școlile din România.
V.P.: Și noi vă mulțumim pentru interes!
Foto: Ion Talpoș
Așadar, într-un context general european caracterizat prin diversitate, modul în care a fost tratată și repovestită istoria europeană a secolului al XX-lea a diferit mult de la o țară, la alta. Spre deosebire de alte regimuri politice, comunismul menționează în teorie bunăstare, egalitate, respectarea drepturilor omului, dar, în practică, a însemnat minciună, discriminare, ură și chiar crimă. Este de înțeles de ce lupta împotriva totalitarismului reprezintă o preocupare continuă în țările Uniunii Europene. În acest context, este notabil faptul că prin noua Lege a învățământului preuniversitar nr. 613/5 iulie 2023, la articolul 88, alin.3, Ministerul Educației a introdus predarea obligatorie a disciplinei Istoria comunismului, începând cu anul școlar 2023/2024 și va adopta un curriculum național, pe această temă. În sfârșit, se vrea să se facă lumină în istoria noastră recentă!
Autor: Ion Talpoș
