Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, susţin surse concordante de la Bruxelles, citate de AGERPRES.
Foto: AGERPRES
Austria a anunţat încă de luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.
„Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său.
„După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.
Reacții după aderarea completă a României la Schengen
După decizia luată astăzi la Bruxelles, reacțiile nu au întârziat să apară, atât pe plan intern cât și extern.
„S-a decis. E un merit. România și Bulgaria vor intra pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări oamenilor din ambele țări care au muncit din greu pentru asta. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a scris pe X preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
Nici președintele Klaus Iohannis nu a întârziat a exprima punctul său de vedere cu privire la aderarea deplină a României la Schengen.
„Astăzi am o veste bună! România este în Schengen cu drepturi depline! În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți.
Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România” a spus șeful statului într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.
Premierul Marcel Ciolacu a descris decizia de azi a Consiliului JAI ca fiind una „istorică”.
„Aceasta este o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa!
Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opțiunea politică sau de situația socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele țării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice și oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții”, a declarat Ciolacu.
Ce este Consiliul JAI
Consiliul JAI este format din miniștrii de interne și de justiție ai statelor membre ale Uniunii Europene. Una dintre funcțiile acestui consiliu este de a decide extinderea spațiului Schengen, care permite circulația fără controale la frontieră între țările membre.
În cazul României, pentru a deveni membru Schengen, era necesar un vot unanim al celor 27 de state membre.
Deși exista un sprijin larg din partea majorității statelor membre, Olanda și Austria au exprimat în trecut rezerve față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. În special, Austria a fost vocală, argumentând că extinderea spațiului Schengen ar putea crește presiunile migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.
Autor: Cezar BUDESCU
