Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege pentru instituirea anului 2025 drept „Anul Cardinalului Iuliu Hossu”, informează Monitorul de Cluj.
Foto: Facebook Fericitul Cardinal dr. Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege pentru instituirea anului 2025 drept „Anul Cardinalului Iuliu Hossu”.
Potrivit iniţiativei, se vor organiza evenimente culturale, diplomatice, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii, operei, personalităţii cardinalului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri şi a eforturilor depuse de acesta pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului.
„Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, pot aloca fonduri din bugetele proprii pentru a organiza sau a sprijini logistic şi/sau financiar manifestările culturale, diplomatice, artistice, educaţionale sau programele de promovare organizate în acest sens”, prevede proiectului.
Cardinalul Iuliu Hossu, „un erou al Marii Uniri”, a fost întemniţat de regimul comunist, se aminteşte în expunerea de motive.
„Cardinalul Iuliu Hossu este una din figurile luminoase ale istoriei României. Episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, din cadrul Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare al Academiei Române, Cardinalul Iuliu Hossu a impresionat prin ţinuta sa morală, prin consecvenţa şi sacrificiul pentru principiile şi credinţa sa. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat al României nu poate fi imaginată fără activitatea sa. În cea mai întunecată perioadă a istoriei, Holocaustul, el a ales să-şi pună propria viaţă în pericol acţionând nu numai prin cuvinte, dar mai ales prin acţiuni care au contribuit la salvarea de la distrugere a unor vieţi evreieşti. El şi-a folosit funcţia de Episcop pentru a vizita ghetoul din Cluj, aducând mâncare şi încercând să ofere un sprijin evreilor care trăiau acolo în condiţii îngrozitoare. Mărturiile vorbesc şi despre evreii pe care Iuliu Hossu i-a ajutat să se ascundă în Catedrala Greco-Catolică din Cluj pentru a preveni deportarea acestora”, subliniază iniţiatorii proiectului.
Proiectul iniţiat de doi deputaţi de la grupul minorităţilor naţionale, Silviu Vexler şi Ovidiu Ganţ, a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Cine a fost Iulian Hossu?
Unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, în comuna Milaşu Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud.
După studii gimnaziale la Reghin, Târgu Mureş şi Blaj (1896-1904), a efectuat studii teologice la Roma (1904-1910), unde a obţinut doctoratul în filosofie (1906) şi teologie (1910).
În martie 1910, în ultimul an de studii, a fost hirotonit preot.
Reîntors în ţară, a activat la Lugoj, ca protocolist, arhivar, bibliotecar, profesor la Seminarul Teologic din Lugoj (1913-1914), vicar şi secretar episcopesc. În 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, a fost trimis pe front ca preot militar, în cadrul armatei austro-ungare.
A fost numit episcop în scaunul Episcopiei de Gherla, la 3 martie 1917. Între 1930-1948 a fost episcop de Cluj-Gherla.
La 1 decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, a fost cel care a dat citire „Declaraţiei de Unire”.
A fost arestat la 28 octombrie 1948 şi timp de 20 de ani, a trecut prin diverse închisori şi locuri de domiciliu obligatorii. Între 25 mai 1950 şi 4 ianuarie 1955 a fost închis în penitenciarul Sighet. I s-a stabilit, apoi, domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, întâi la mănăstirea Ciorogârla, apoi la mănăstirea Căldăruşani.
Episcopul Iuliu Hossu a murit la 28 mai 1970, la spitalul Colentina din Bucureşti.
