În zilele noastre, folosirea apei potabile de la robinet a ajuns o normalitate, ceva ce ni se pare firesc să avem fiecare în casă. Fie că o folosim la gătit, spălat, spălat vase, etc. apa curentă este pentru fiecare dintre noi ceva indispensabil.
Dar oare câți își pun problema ce se întâmplă cu această apă după ce ea se scurge în canalizare?
Ei bine, de aici începe un proces complex pentru ca apa, odată folosită să fie curățată și purificată astfel încât ea să poată reintra în circuitul natural, adică înapoi în râuri.
La Sibiu această activitate de epurare a apelor uzate este asigurată de Apă Canal prin stația de epurare de la Mohu, de pe malul Cibinului.
Preluarea apei uzate și epurarea ei, o prioritate încă din secolul XIX
Preluarea și tratarea apei uzate din gospodării a devenit o problemă serioasă pentru zonele urbane si periurbane în întreaga lume, deci și pentru Sibiu, pe fondul creșterii populației, dar și a dorinței conducătorilor orașului de a se alinia la cerințele unui trai civilizat. La 1887, se interzicea deversarea apelor uzate în rigolele stradale, evacuarea făcându-se, contra unei taxe, cu cisterne metalice trase de cai.
Istoricul stației de epurare a Sibiului
Construcția canalizării, între 1906 și 1908, a impus și realizarea unei „Decantări orășenești”, pentru curățarea apei uzate.
Din 1908, până în 1970, apele uzate au fost tratate mecanic la „Decantarea orășenească” din strada Solidarității. Aici au existat 2 decantoare, 2 stații de pompare, un biofiltru realizat din piatră de râu, ansamblul asigurând tratarea unei cantități de apă uzată de 120 litri / secundă, reprezentând 432 mc/oră.
Între 1968 și 1970 a fost construită actuala Stație de epurare a orașului Sibiu, amplasată pe malul Cibinului, lângă localitatea Mohu.
Inițial, procesul de epurare era compus din treapta mecanică și, din 1972, și treapta biologică. Apa uzată trece prin două tipuri de grătare, rare și dese, unde sunt reținute obiectele de diferite dimensiuni aruncate, abuziv, în canalizare. Apoi apa ajunge în decantoarele primare unde „scapă” de nisip și grăsimi. Treapta biologică presupune utilizarea de bacterii ce descompun materiile organice, compușii de azot și fosfor din apa uzată. În cazul în care în canalizare sunt deversate diferite substanțe chimice (diluanți, vopsele, produse petroliere, detergenți etc), activitatea bacteriologică este inhibată sau chiar blocată. În urma fermentării, rezulta biogaz care, până acum mai bine de 10 ani, era ars în aer liber, dar care acum primește alte întrebuințări.
Cu sprijinul primei finanțări europene, derulate prin programul ISPA între anii 2005 – 2010, stația de epurare a fost modernizată: linia mecanică precum si linia bacteriologică au fost retehnologizate, a fost sporită capacitatea de epurare, iar biogazul rezultat din fermentarea nămolului a fost introdus în două generatoare de energie electrică, producția rezultată acoperind o bună parte a necesarului stației, precum și căldura pentru procesul de fermentare al nămolului. Practic, nămolul generează „energie verde”.
Înainte de a fi depozitat în halde, nămolul este deshidratat, fiind adus la parametrii care permit utilizarea acestuia în agricultură.
Trebuie menționat ca reabilitarea Stației de epurare a fost efectuată integral prin împrumutul BERD realizat de către Apă Canal Sibiu și garantat de Primăria municipiului Sibiu, aceasta reprezentând cofinanțarea operatorului regional în cadrul programului ISPA.
În dorința de a reduce cât mai mult impactul asupra naturii, Stația de epurare a cunoscut o nouă etapă de modernizare, tot cu sprijin financiar european, prin programul POS Mediu, derulat în perioada 2011-2015. Celor două trepte de tratare, mecanică și biologică, le-a fost adăugată o a treia, care vizează eliminarea azotului și fosforului din apa uzată, la parametrii ceruți de către legislația națională, care este mai restrictivă decât cea europeană.
În prezent, capacitatea de tratare a stației este de 3.200 mc / oră pe timp uscat și 5.000 mc / oră pe timp umed, asigurând epurarea apei uzate din Sibiu, Cisnădie, Șelimbăr, Rășinari, Șura Mare și Hamba. De asemenea, au fost construite două bazine de câte 2.500 mc fiecare, ce înmagazinează temporar apa uzată pe timpul ploilor de mare intensitate, atunci când capacitatea de procesare este mai mică decât volumul de apă care intră în stație.
Epurarea apelor pluviale și a apelor uzate, o prioritate pentru România
Epurarea apei pluviale și a apelor uzate reprezintă o prioritate pentru România în viitorii ani. Tocmai de aceea țara noastră are la dispoziție în anii următori, prin PNRR, 968 de milioane de Euro pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene. Accesarea acestor sume importante depinde însă de îndeplinirea unei condiționalități. Noile modificări legislative vizează reducerea, până la eliminare, a poluării cu ape uzate menajere și se referă la asigurarea sustenabilității financiare a infrastructurii de apă și canalizare, precum și la creșterea gradului de racordare la sistemele publice de alimentare cu apă și canalizare existente.
Cum este influențată buna funcționare a stației de epurare de către abonați ?
În stația de epurare ajunge întreaga cantitate de apă provenită din canalizare, inclusiv obiectele ce nu ar trebui aruncate în toaletă, ci în coșul de gunoi. Mai mult decât atât, există cazuri în care sunt ridicate capacele de cămin de pe colectoare (conducte de mari dimensiuni ce transportă apa uzată din rețeaua localității înspre Stația de epurare) și sunt aruncate obiecte de mari dimensiuni (haine, pături, covoare), încălțăminte, cadavre de animale, televizoare, crengi și multe altele care ajung să blocheze accesul apei uzate în stație. Nu de puține ori, Stația de epurare Mohu a fost inundată întrucât obiectele aruncate abuziv în canalizare sau în colectoare au înfundat zona de grătare, punând în pericol atât siguranța personalului deservent cât și buna funcționare a întregului sistem.
„În prezent, Sibiul poate afirma că are una din cele mai performante stații de epurare din România, care respectă legislația de mediu privind tratarea apelor uzate. Pentru ca acest obiectiv esențial să funcționeze trebuie ca fiecare utilizator al rețelei de canalizare să facă două lucruri simple: să nu arunce în vasul de toaletă obiectele destinate coșului de gunoi și să nu golească în obiectele sanitare substanțe poluante, care nu sunt destinate deversării în canalizarea urbană, pentru că toate acestea nu fac decât să îngreuneze procesul de epurare, prin care apa uzată redevine prietenoasă cu mediul înconjurător și este restituită circuitului natural” a declarat Directorul General al Apă Canal Sibiu SA, ing. Vasile Maier.
Pentru acest an Apă Canal Sibiu are prevăzute câteva investiții importante la Stația de epurare de la Mohu.
„ Anul acesta avem prevăzute investiții importante în Statia de epurare de la Mohu, care se vor derula din fonduri proprii: înlocuirea suflantelor de aer, aferente tratării biologice și înlocuirea utilajelor de tratare a nămolului. Investiția se va cifra la aproximativ 3 milioane de lei și ne va aduce și o economie importantă de energie electrică, reducând consumul stației de epurare cu aproximativ 20%, această stație fiind principalul nostru consumator”, a declarat Vasile Maier.
Trebuie să înțelegem cu toții că pentru a avea un sistem performant de apă și canalizare și a proteja mediul, trebuie să ne supunem unor reguli simple prin care să putem asigura chiar noi, de acasă, funcționarea la parametri optimi ai stației de epurare a apelor uzate.
