În contextul pandemiei de COVID-19 este important ca masca de protecţie să fie purtată în continuare la interior, în spaţii aglomerate, în mijloacele de transport în comun și în cabinetele medicale, susține Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.
Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Emilian Popovici, a evidenţiat, marţi, la o videoconferinţă de specialitate, că este important, în contextul pandemiei de COVID-19, ca masca de protecţie să fie purtată în continuare la interior, în spaţii aglomerate, în mijloacele de transport în comun și în cabinetele medicale, relatează Monitorul de Cluj.
„Este important ca, în continuare, masca să fie purtată la interior, în spaţii aglomerate de cei care nu doresc să se îmbolnăvească. (…) Să fie purtată în mijloacele de transport în comun, să fie purtată în cabinetele medicale”, a afirmat Popovici, la videoconferinţa „Sănătate şi Farma”, organizată de Grupul de presă Bursa.
El a recomandat şi distanţarea faţă de persoane care prezintă simptome „evidente”, arătând că tulpina Omicron are potenţialul de a reinfecta persoane trecute prin boală.
„Am citit despre un studiu făcut la Shanghai care arată că, de fapt, raportul de persoane asimptomatice la persoane (…) cu infecţie relevantă este de 60 la 1. Deci, numărul de persoane care în fapt se infectează este mult mai mare decât ceea ce se observă la suprafaţă(…) Această variantă Omicron are acest potenţial de a reinfecta şi acest lucru se observă în ultima perioadă din ce în ce mai relevant (…) Ea va continua cât timp varianta Omicron va avea persoane pe care să le infecteze (…) Are un aspect pozitiv prin faptul că formele grave sunt mult mai reduse din punct de vedere numeric şi asta se vede peste tot. (…) Cât timp această ocupare a paturilor de terapie intensivă este redusă la procent de 10-20-30% lucrurile sunt sub control”, a menţionat medicul.
Potrivit acestuia, în urma formelor medii de infecţie cu noul coronavirus poate să apară o afectare cerebrală, studii de specialitate indicând că pierderea gustului şi mirosului nu este tranzitorie, poate să revină după un timp mai lung sau mai scurt, iar unele persoane au sesizat o „înţeţoşare a gândirii”.
„Voi cita un alt studiu care este de dată recentă, de la începutul lunii martie, al celor de la Oxford, publicat în Nature, care arată că, în urma formelor medii, poate să apară o afectare cerebrală. Se referă la faptul că până la acest studiu s-a considerat că pierderea gustului şi a mirosului este tranzitorie. După un timp mai lung sau mai scurt, pot să revină.
Se consideră că se datorează înlocuirii celulelor gustative şi olfactive cu ţesut conjunctiv (…) Studiul arată că este vorba despre o afectare cerebrală care se referă al sistemul limbic, care este o încrengătură de terminaţii nervoase, se referă la scoarţa cerebrală. Aşa se poate justifica acea înceţoşare a gândirii pe care destul de mulţi dintre cei care au trecut prin forme medii au sesizat-o, acea nerecunoaştere a propriei persoane nu sub forma numelui în sensul că nu ştiu cine mai sunt, ci sub forma unor comportamente (…) Apar la acest long COVID şi probleme din acestea, dincolo de problemele pulmonare, probleme cerebrale care nu ştim în cât timp se remit, cum se vor remite sau ce posibilităţi de evoluţie ulterioară pot să aibă”, a explicat Emilian Popovici.
