Sibiul este unul dintre exemplele pozitive în ceea ce privește asigurarea ambientului potrivit turismului, dar şi de iniţierea de evenimente care atrag turiştii, susține Lucia Morariu, preşedintele fondator al Eximtur.
Participările la târgurile de turism sunt printre singurele măsuri de impact în dezvoltarea incomingului, însă un demers de promovare susţinut făcut de autoritatea de stat ar putea atrage o creştere interesantă a investitorilor care să parieze pe destinaţia Romania, a declarat, pentru AGERPRES, Raluca Anghel, specialist în marketing turistic.
„Din păcate, la târguri nu participă o mare parte a companiilor specializate în incoming. Motivul acestei absenţe? Unii nu ştiu care este procedura de înscriere, alţii nu îi înţeleg utilitatea, iar mulţi dintre ei nu cunosc faptul că, în mod gratuit, pot participa în standul Ministerului Turismului pentru a-şi prezenta pachetele turistice în care să promoveze România. Deşi participarea la târguri internaţionale nu reprezintă decât o mică parte dintr-un demers de promovare pe care ţara trebuie să-l urmeze, din păcate este singurul mod în care an de an alegem să ne promovăm în străinătate. De aceea, e bine să fie capitalizat la maxim atât de judeţele cu potenţial turistic, cât şi de puţinele agenţii de turism specializate în incoming autohtone”, spune Raluca Anghel.
Aceasta apreciază că este mult mai dificil să vinzi România atâta timp cât, la nivel internaţional, campaniile de promovare sunt reduse ca număr, iar din punct de vedere al mediului online ţara aproape că nu există.
„Un demers de promovare susţinut făcut de autoritatea de stat ar putea atrage o creştere interesantă a investitorilor care să parieze pe destinaţia România. Dacă întrebi un proprietar de agenţie de turism specializată deja în destinaţii externe dacă ar paria pe România cu siguranţă că dintr-o suflare ţi-ar spune, Da!. Cu toate acestea, după nişte calcule simple, lucrurile s-ar modifica în termenii unui plan de business. E dificil să faci incoming în România în condiţiile în care „îndrăzneţii” se luptă cu morile de vânt… lipsa spaţiilor de cazare la standardele impuse de turiştii străini, infrastructura deficitară, personalul necalificat… iar minusurile pot continua”, susţine Raluca Anghel.
Cu toate acestea, după aderarea României la UE, călătoriile cu scop de afaceri au devenit un motor important de creştere a incomingului. Oameni de afaceri sunt percepuţi, în prezent, ca ambasadori ai turismului românesc în ţările lor.
Lucia Morariu
„Oamenii de afaceri interesaţi de business în România, atraşi fiind de oportunităţile pe care le oferă în acest sens ţara noastră, ajung în Capitală şi principalele oraşe ale ţării cu acest scop, dar au ocazia de a cunoaşte şi partea turistică. Ei contribuie, pe de o parte, la creşterea numărului de înnoptări în unităţi de cazare şi a serviciilor adiţionale de bază, iar pe de altă parte, dornici fiind de a vizita destinaţii şi obiective turistice în perioadele pe care le petrec în România cu scop de afaceri, contribuie la creşterea în mod direct a consumului de servicii turistice. Nu în ultimul rând, aceşti oameni de afaceri pot deveni ambasadori ai turismului românesc în ţările lor de origine, dar şi pretutindeni, dacă experienţa de călătorie în ţara noastră este una satisfăcătoare”, a precizat Lucia Morariu, preşedintele fondator al Eximtur, companie afiliată la reţeaua globală de travel management, Uniglobe Travel International.
Datele statistice indică oraşele importante ale ţării drept principalele destinaţii din punct de vedere al numărului de turişti înregistraţi în unităţi de cazare, majoritatea acestora fiind turişti de business.
Conform specialiştilor, un alt factor de dezvoltare a incomingului ţine de autorităţile locale, prin susţinerea dezvoltării aeroporturilor, care creează posibilitatea atragerii de zboruri directe dinspre diverse localităţi/ţări, la preţuri avantajoase.
„Rolul autorităţilor locale ţine, în primul rând, de asigurarea ambientului potrivit turismului, dar şi de iniţierea de evenimente care atrag turiştii, construirea de facilităţi de agrement pentru petrecerea unei vacanţe reuşite. În funcţie de tipul şi mărimea localităţii, de amplasarea acesteia, sunt metode şi instrumente diferite care pot fi apelate. Dintre acestea, aş puncta planificarea unui urbanism de calitate, investiţii în infrastructura specifică a localităţii (drumuri, zone pietonale, parcuri, centuri ocolitoare, parcuri de agrement), iniţierea, organizarea şi susţinerea de evenimente”, a precizat Lucia Morariu.
Oradea, Timişoara, Sibiu, Cluj pot fi exemple de bune practici în acest sens. Conform preşedintelui Eximtur, aeroportul internaţional din Cluj Napoca este finanţat de Consiliul Judeţean Cluj, care a susţinut şi evenimente precum UNTOLD sau TIFF din Cluj Napoca.
foto: Dragoș Dumitru – Focus Sibiu
„Cererea pe sectorul de incoming, în Bucovina, este foarte scăzută din cauza lipsei acute a zborurilor către Suceava. Agenţiile care fac incoming nu folosesc zboruri low cost din cauza negarantării rerutării în caz de anulare a zborului. Cu toate că există multe locuri de vizitat, destinaţiile-vedetă rămân, deocamdată, mănăstirile din Bucovina. În România, există circa 60 de agenţii de turism care fac incoming. Există inclusiv o asociaţie de profil: Asociaţia Incoming România, unde suntem printre membrii fondatori”, spune Ciprian Slemco, manager pe incoming la Hello Bucovina.
Mai mult, specialiştii apreciază că în România nu se apelează la profesionişti când vine vorba de marketing turistic.
„Din păcate, în România nu se apelează la profesionişti când vine vorba de marketing turistic. Riscăm să părem în faţa partenerilor străini ca lipsiţi de coerenţă. Oricât de bine ne-am promova punctual la un târg, riscăm să nu-şi atingă scopul atâta vreme cât demersul nu este unul susţinut în continuare prin alte evenimente, prin campanii de PR, prin campanii media sau outdoor”, spune Raluca Anghel.
„Cel mai mare minus la capitolul promovare, dacă pot să spun aşa, de la care pornesc toate, este că nu avem nicio strategie clară, nu avem definite nici programe sau produse coerente ca parte a unei strategii. România ar trebui să se promoveze pe principale pieţe emitente de turişti precum Marea Britanie, Germania, Israel, Franţa, Spania şi Italia pentru că există un potenţial foarte mare, există interes”, apreciază Cosmin Marinof, director de vânzâri TUI TravelCenter/Eurolines.
Raluca Anghel apreciază că parteneriatul public-privat în domeniul promovării României ca destinaţie turistică este esenţial. „Demersurile comune, hotelieri, unităţi administrativ-teritoriale, minister, touroperatori ar fi mult mai bine văzute dacă s-ar face având la baza un plan de acțiune”, spune Raluca Anghel.
